Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Shagya Arabă, pe pământ românesc

Trecutul rasei Shagya Arabă în ţara noastră începe încă din anul 1774, în timpul monarhiei austro-ungare, atunci când, din dorinţa locotenentului Iosef Kavallar, la Cozmeni, judeţul Cernăuţi, este înfiinţat un depozit de remontă, cu scopul de a furniza cai pentru armată.
Deşi exemplarele cu origini variate – moldovenească, turcă, rusească şi poloneză – erau folosite atât pentru monta publică, cât şi pentru armată, în timp, unitatea a început să-şi dezvolte activitatea de bază, devenind exclusiv un depozit de remontă.

Aşa arăta o herghelie habsburgică

În 1792, la iniţiativa ministerului armatei austriece, pe o suprafaţă de 9.810 ha este înfiinţată herghelia Rădăuţi, unitate populată cu un nucleu foarte valoros de iepe cu origini ruseşti, moldoveneşti, bucovinene, tătărăşti, transilvănene. Începând cu anul 1818 se introduc şi registrele genealogice, structura hergheliei se consolidează, iar creşterea cailor începe să se facă după principii zootehnice valabile şi astăzi.

Formarea rasei

Monta acestor iepe s-a făcut, în primă fază cu armăsari din diferite rase: Arabă, Gidran, Nonius, Furioso, Lipiţan, iar selecţia se făcea după talie, culoare şi aspectul exteriorului.
Treptat, s-au folosit la reproducţie  şi armăsari Pur Sânge Englez, însă după 1981 ponderea acestora a scăzut în favoarea armăsarilor arabi. Folosirea pentru reproducţie a jumătăţilor de sânge, a armăsarilor din linia Shagya şi Dahoman s-a făcut intens înainte de război. În a doua fază, s-a început folosirea montei dirijate, prin repartizarea iepelor la anumiţi armăsari, evitarea incestului, a consangvinizării, eliminarea exemplarelor cu talie mică, consolidarea caracterelor de rasă, corectarea unor defecte. După anul 1924, s-a folosit pentru reproducţie şi material din import, Babolna, dar şi autohton, promovat din Herghelia Rădăuţi. Selecţia se făcea prin analiza fiecărui individ din punctul de vedere al conformaţiei, caracterului, temperamentului, genealogiei.

Ameliorarea şi selecţia

Monta s-a făcut cu armăsari reproducători din linii diferite: O’Bajan, Gazal, Koheilan, Mersuch, Iussuf, Hadban, Dahoman, Shagya, Siglavy Bagdady, El Sbaa, mai târziu şi din unele linii poloneze: Nedjari, Beck, Kuhailan Kharas. Astfel, printr-o selecţie riguroasă de-a lungul timpului şi folosirea la reproducţie a celor mai valoroase exemplare s-a ajuns la tipul actual de Shagya Araba, un cal folosit în mod deosebit pentru călărie şi tracţiune. Liniile paterne care se cresc astăzi sunt: Dahoman, Shagya, Hadban, Mersuch, Koheilan, Siglavy Bagdady, El Sbaa, Gazal. Calul Shagya Arab este considerat un foarte bun ameliorator al Calului de Sport Românesc, dar şi al cabalinelor din marea creştere. Prin infuzie periodică îşi aduce aportul la menţinerea şi perfecţionarea unor caractere specifice rasei Gidran.

Un regim preferenţial

În anul 1941, această rasă este transferată de la Herghelia Rădăuţi la Herghelia Ruşeţu, unde rămâne până în anul 1964. După această perioadă este transferată la Slobozia, Jegalia, Brebeni şi Slatina. În prezent, rasa Shagya Arabă este crescută la Herghelia Rădăuţi, dar a început să fie foarte bine reprezentată în sectorul privat.  Această rasă are un statut aparte în România, lucru confirmat şi de faptul că, începând cu anul 2007, ţara noastră este afiliată şi membru cu drepturi depline al Societăţii Internaţionale pentru Shagya Arabă.

Ing. zootehnist Petruţa TUREAC
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2010

Vizualizari: 1093



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI