Imprimati articolul

Şefii Monsanto, alături de fermierii români

Recent, la Cărpiniş, judeţul Timiş, pe exploataţia administrată de Samson Popescu, un recunoscut om al pământului bănăţean, a avut loc, în organizarea firmei Monsanto, o întâlnire cu fermierii din partea de vest a României, la care au participat preşedintele şi vicepreşedintele prestigioasei firme americane, respectiv Hugh Grant şi Jerry Steiner, reprezentanţi ai Monsanto România – Mihaela Vasile, Gabriel Băeaşu ş.a. –, dar şi ministrul român al Agriculturii, prof. univ. Valeriu Tabără.

Valeriu Tabără:

„Toţi fermierii care vin în contact cu lumea bună a realizărilor în agricultură nu pot să le nege, pentru că văd progresul lor real. Apoi văd randamentele, economicitatea, uşurinţa de a realiza aceste culturi cu astfel de plante. Fermierii au făcut alegerea lor. Trebuie făcut însă mai mult şi de către decidenţi, dar mai cu seamă de către organizaţiile profesionale pentru introducerea biotehnologiilor în practica noastră.

Discuţiile au fost deja reluate pe această temă din septembrie şi sperăm ca anul acesta să primim un accept. De altfel, doresc să avem şi o întâlnire cu europarlamentarii noştri pentru a-i lămuri cu privire la această chestiune care are o importanţă deosebită. Este vorba de o problemă ce ţine de progres şi de existenţa noastră. Trebuie să producem mai mult, mai economic şi mai sănătos.“

Hugh Grant, preşedinte al companiei Monsanto:

„Noi, cei de la Monsanto, credem că în următorii 20 de ani există posibilitatea de a dubla producţiile la nivel mondial, în regiunile agricole cheie din lume, şi de a reduce volumul de inputuri în agricultură. Nu este un ţel de neatins. Toate acestea se pot realiza prin noii hibrizi, genetică mai bună, biotehnologii care să pună în valoare această genetică, dar şi prin alte aspecte ce ţin de modul în care este lucrat pământul.

Există în faţa noastră o serie de obiective care ne vor solicita la maximum, dar pe care sunt convins că le vom atinge. Numai aşa vom reuşi să îmbunătăţim atât viaţa fermierilor cât şi a comunităţilor rurale. Ne-am concentrat până acum pe partea de producere de sămânţă, iar în Europa singura noastră investiţie este în România şi se ridică la 140 milioane de dolari.

Cred că perspectiva pentru România şi agricultura românească este foarte bună. În urmă cu câţiva ani aveam în catalogul din România 5 produse, iar acum am ajuns la 22 de hibrizi de porumb. Responsabilitatea noastră este să vă oferim dumneavoastră, fermierilor, cea mai bună sămânţă la un preţ cât mai accesibil. Cred că  aici trebuie să intre şi posibilitatea de a avea acces pe viitor la rezultatele biotehnologiilor.“

Un fermier… fără inhibiţii
Moţ Nicolae Doru, Agromoţ SRL, Sânnicolau Mare,Timiş

– Cum vi se pare această întâlnire în câmp unde s-a discutat despre o serie de tehnologii care momentan sunt interzise pentru fermierii români?

– Ele nu sunt interzise, sunt doar limitate în manifestarea lor. Dar noi suntem conştienţi de valoarea acestora. Numai că întotdeauna politicul nu ţine seama neapărat de individ, ci de comunităţi.

– Credeţi că veţi avea vreodată posibilitatea să vă folosiţi de rezultatul acestor biotehnologii ?

– Da, sper. Cum ar spune bătrânii, asta mă ţine în viaţă, speranţa.

– Aţi fost printre primii care au luat contact cu rezultatele biotehnologiilor!

– Am făcut parte din echipa actualului ministru mai de demult, de pe vremea când era asistent la facultatea noastră şi, fiind un fel de discipol al dumnealui, am prins ideile bune mai repede. Mă aflam şi în locul care îmi permitea asta, adică am o minte deschisă. Dar, oricum, această poveste nu ţine de vârstă. Unii oameni se nasc inhibaţi şi alţii dezinhibaţi, dacă ar fi să fie doar două categorii. Adevăraţii fermieri sunt însă dezinhibaţi !

Avem nevoie de biotehnologii pentru a ne revendica locul cuvenit ca producători de hrană pentru cât mai mulţi oameni.

Probleme mari cu Diabrotica
Moldovean Cristian, Promat Tăşnad, Satu Mare

„Şi eu am speranţa că vom cultiva până la urmă aceste plante. Am fost şi în SUA, am vizitat centrul de cercetare de la Monsanto, m-au impresionat culturile, loturile demonstrative. A fost o experienţă extraordinară şi sper ca şi în România şi în Europa să fie puse în practică aceste biotehnologii, să se pună accent pe aşa ceva pentru că, până la urmă, suntem pe o piaţă globalizată şi ar fi corect să avem dreptul să şi producem. Să folosim aceste tehnologii performante ca să putem concura cu celelalte ţări ale lumii.

Noi, de exemplu, avem probleme mari cu Diabrotica. La nivelul judeţului Satu Mare avem afectată 28% din producţia de porumb. De aceea eu susţin cu tărie biotehnologiile. Cândva am semănat şi soia modificată genetic, unde obţineam producţii de peste 4.500 kg/ha. Iar acum se cultivă mult mai puţin soia convenţională pentru că sunt cheltuieli mari cu produsele fitosanitare necesare. Rămân totuşi uimit că nu avem voie să cultivăm soia modificată genetic, în vreme ce importăm şrot din Brazilia, din Argentina, din America. Până la urmă, şi animalele noastre mănâncă furaje provenite din culturi modificate genetic.

Cred că, prin biotehnologii, din impor­tatori vom deveni exportatori.“

Aşteptând normalitatea
Popescu Samson, SC Semislend Company, Cărpiniş Timiş

– Domnule Samson, sunteţi un fel de gazdă a evenimentului de aici.

– Da, şi având în vedere că am văzut şi am şi cultivat o parte din aceste plante, aş concluziona citând un filozof german care spunea cu mult timp în urmă că „toate noutăţile parcurg trei stadii: în primă fază sunt ridiculizate, în a doua sunt contestate cu vehemenţă şi în al treilea stadiu sunt considerate ca de la sine înţelese“. Acum ne aflăm în cea de-a doua etapă, când aceste biotehnologii sunt contestate cu vehemenţă. Eu nu mai sunt chiar aşa de tânăr, de aceea sper ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să intrăm şi noi şi fermierii români, dar şi cei din UE în acel stadiu în care să vorbim despre ele ca despre o normalitate.

Eu aştept decizia factorilor politici pentru a beneficia de aceste biotehnologii. Nu mă îndoiesc că aprobarea va veni cât de curând.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2011

֩ Comentarii