Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Scrisori de la cititori

În acest număr, publicăm o serie de opinii ale cititorilor noştri cu privire la unele subiecte abordate în paginile revistei. Multe dintre acestea sunt reacţii la nedreptăţile care s-au abătut în ultimii ani asupra cercetării agricole româneşti. Printre cei care îşi spun părerea se numără specialişti din domeniu, dar şi oameni conştienţi de importanţa acestui sector.

CERCETAREA – subiect de troc?

Maneanu Varvara Magdalena: „Domnule Ion Banu, din păcate, mare dreptate aveţi! Ceea ce spuneţi despre nenorocirea din cercetarea agricolă românească este valabil pentru toate celelalte ramuri. Disperarea este că nici nu întrevedem o ameliorare a situaţiei, din moment ce văd cum se prezintă schimbul de azi, de mâine, al cercetătorilor noştri, specialişti care, cel puţin la vremea lor, şi-au demonstrat competenţa. În locul lor rămân clienţi şi cliente, fii şi fiice, cumetri, nepoţi şi nepoate, fini şi fine, masteranzi şi doctoranzi de-a valma. Competenţi, nu!?...Ce expertiză!?“

Topor Elena: „Despre cercetarea din horticultură, respectiv pomicultură, domeniul meu de activitate, pot spune că este la pământ şi din cauza faptului că nu este dirijată de specialişti în domeniu. Acolo s-au aciuat tot felul de licenţiaţi mai puţin horticultori, mult prea slab pregătiţi pentru domeniul în care lucrează, puşi în funcţii pe diverse criterii, cu doctorate terminate sub semnul întrebării şi cărora le-au fost acordate gradele ştiinţifice pe dosare umflate şi neverificate (sau verificate în funcţie de poziţia socială a candidatului etc.).Şi ar fi multe de spus!“

Dan: „Din păcate, aveţi foarte mare dreptate, iar rezultatele se văd cu ochiul liber. Cumpărăm în general din supermarketuri doar marfă de afară, iar producătorii din România îşi vând producţiile care cum pot, pe unde găsesc şi, mai grav, la preţuri de nimic. Mincinoşii de sus încă mai repetă ca papagalii că depun eforturi pentru relansarea agriculturii, dar în practică... Cum poţi evolua fără cercetare temeinică?! Cum se poate face cercetare fără specialişti (nu mă refer la cei din «politică»)?! Se poate merge oare zâmbind, gândind înainte, cu grija zilei de mâine în spate?!...“

Adrian Bănuţa: „În '89 s-a găurit drapelul, s-a decupat simbolul naţional, care era reprezentant şi prin bogăţiile oferite de aceste pământuri roditoare dăruite de Dumnezeu românilor. Ce a însemnat acest lucru e simplu de văzut acum. S-a dat o gaură mare ţării prin înstrăinarea avuţiilor ce ne aparţineau nouă, românilor, şi nu unora dornici de a se îmbogăţi peste noapte, cei care cu siguranţă au creat acest genocid cu scopul de a otrăvi naţiunea cu produse alimentare aduse de prin alte ţări. Care este interesul acestor interpuşi cu firme de import-export? Deviza lor este comisionul ori şpaga, lucruri care au cangrenat societatea românească şi au condus la situaţia în care ne zbatem astăzi.“

Mai vrea Dumitru să fie ministru?

Crăciun B.: În brambureala din agricultură, unde câte un idealist (!) mai visează în fiecare toamnă sau primăvară un nou început, avem nevoie de continuitate. Măcar 4 ani. Altfel se topeşte şi ultima speranţă la un loc cu răbdarea ce-l ţine pe lucrătorul pământului în picioare.

Să ne salveze… chinezii

Zlate Nicolae crede că aceasta ar fi singura noastră şansă, făcând referire la articolul „APA, clopoţelul care continuă să sune alarmă!“: „Cred că repunerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii existente în 1989 ar putea fi realizată dacă Guvernul României ar face un demers pe lângă Guvernul Chinei, care să suporte costurile reamenajării irigaţiilor, dotarea cu echipamente pentru udat. În această conlucrare, plata investiţiilor ar putea să se facă prin livrarea produselor realizate într-un termen rezonabil şi la preţuri normale. În sprijinul acestei idei stă faptul că această ţară are nevoie de multă hrană, iar pentru cultivatorii români, deţinătorii acestor suprafeţe de teren, ar fi asigurată desfacerea, ceea ce nu-i puţin în economia de piaţă.“

Valentina Şoimu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2010

Vizualizari: 605



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI