Imprimati articolul

Şcoală la Valu lui Traian

Aflată nu departe de Constanţa, locali­tatea Valu lui Traian aparţine totuşi mediului rural. Cu precizarea că sătenii de aici au intrat oarecum în legătură cu ştiinţa agricolă, ceea ce constituie un avantaj pentru dascălii care pregătesc tinerii pentru viaţă şi un statut profesional care să-i pună în condiţii egale cu elevii de la oraş. Cel puţin aceasta este convin­gerea a două dintre dăscăliţele care profesează aici.

Prof. Maria OGREANU
„Tot ce a fost mai bun în mine ca profesor am dăruit elevilor“

Rep.: Doamnă profesoară, cât de important este ca educaţia fizică să fie predată de specialişti?

M.O.: Noi profesorii, alături de părinţi, ne dorim generaţii de copii sănătoşi şi este normal să se ţină cont de faptul că numai un profesor titular, specializat, ştie să lucreze asupra calităţilor motrice ale copiilor. Încercăm, în primul rând, să le formăm o ţinută frumoasă, să înveţe să meargă... O să spuneţi că acestea sunt calităţi native, dar câtă muncă este până le perfecţionezi, până le modelezi...

Sportul este o disciplină care încearcă să formeze copiii atunci se manifestă ei, în adevărata lor plenitudine. Învaţă, în primul rând, să se organizeze, să ţină cont de echipă, să fie deschişi, generoşi, atenţi cu colegii... Le dezvoltă simţul artistic prin comple­xul de exerciţii pe care le facem în sezonul rece. Profesorii de educaţie fizică au, din acest punct de vedere, o mare responsabilitate faţă de copii, dar cel mai important lucru care se realizează atunci când „predai“ educaţia fizică este spiritul de competiţie şi emulaţie.

Educatoarea Elena STĂNEI
„Învăţământul preşcolar este cea mai importantă etapă în viaţa unui copil“

Rep.: Doamnă educatoare, în curând se împlinesc 29 de ani de când aţi început cariera... Există o metodă garantată pentru ca preşcolarul să fie cât mai corect educat?

E.S.: În profesia noastră nu pot fi aplicate reţete, nu există metode standard pentru că fiecare copil este unic, aşa cum fiecare educatoare are pregătirea, talentul ei. Ceea ce pot să vă spun este că pentru ca un copil să te asculte trebuie să fii foarte apropiat, să foloseşti un limbaj adecvat, o voce caldă, primitoare, să fii sincer. Copilul trebuie să fie încântat când vine la grădiniţă, să-şi dorească să te revadă, să se simtă bine în atmosfera clasei...

Acest lucru se obţine cu foarte multă muncă, studiu şi răbdare. Dar ca relaţia între educator şi copil să funcţioneze, să fie creativă, trebuie să aibă la bază două elemente esenţiale: iubirea şi devoţiunea.

Rep.: La grupa dumneavoastră aplicaţi metoda „Step by step“, puţin diferită de programa clasică.

E.S.: Da, copiii lucrează pe centre de activitate, sunt mai lejeri, nu sunt obligaţi să participe la o activitate dacă în momentul acela nu au dispoziţia necesară, dar cu răbdare, tact, aştepţi momentul potrivit să-i atragi în exerciţiul comun, să se integreze... Nu mi s-a întâmplat să nu conving copilul să mi se alăture, chiar dacă la început părea că nu-l intere­sează.

Folosim mult material didactic, ceea ce place mult copiilor, dar dincolo de asta este permanenta implicare, adaptare a educatorului la personalitatea copilului. Practic, nu ai timp de altceva în afară de a-l supraveghea, urmări şi îndruma pe micuţ. Nu este mare diferenţă între metoda clasică şi aceasta. Doar că avem mai mult material didactic şi ne solicită pe noi, educatorii, la mai multă creativitate.

Rep.: Aveţi o grădiniţă nouă, condiţii excepţionale. Cum sunt cadrele didactice?

E.S.: Cele şapte educatoare pentru cei 175 de copii care vin zilnic aici sunt calificate şi talentate. Acesta este un punct forte în procesul de învăţământ din grădiniţa noastră. În plus, există o atmosferă extrem de serioasă şi benefică pentru educaţia copiilor. O educatoare n-ar rezista atâţia ani într-o asemenea muncă dacă nu ar fi bine pregătită profesional şi nu ar iubi copiii. Învăţământul preşcolar este cea mai importantă etapă în viaţa unui copil.

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.15, 1-15 AUGUST 2009

֩ Comentarii