Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Satul dintre două râuri

Aproape matematic, din doi – trei ani, ţara este devastată de puhoaiele dezlănţuite care lasă în urma lor – ca şi în această vară – zeci de localităţi pustiite, sute de case dărâmate şi, ceea ce este mai tragic, victime omeneşti. Dar iată că şi acolo unde apele n-au ieşit peste maluri oamenii nu o duc mai bine. De sute de ani locuitorii comunei ieşene Grozeşti se luptă periodic cu apele, dar, atraşi de rodnicia pământului din luncile Prutului şi ale Jijiei, oamenii nu-şi părăsesc aşezarea, chiar dacă, nu de puţine ori, puhoaiele revărsate au lăsat în urma lor jale şi ruine. Stau de vorbă pe digul de pe Prut cu Mircea Frunză de 74 de ani, localnic, care îmi spune că niciodată râul nu a fost mai mare şi îmi arată undeva în zare liziera după care curgea în vremuri normale Prutul (foto). La prima vedere, îmi spune dumnealui, digul rezistă, dar pentru că de ani buni nu s-au luat măsurile necesare la bază, acesta permite infiltrarea unor cantităţi uriaşe de apă. „Beciul mi-e plin pe jumătate, în grădină am scos usturoiul şi ceapa, celelalte au putrezit, iar acum mă duc la via din apropiere şi asta deja inundată. Nu ştiu ce ne-om face!“ În timp au fost îndiguite ambele râuri, oamenii au răsuflat uşuraţi, dar iată că, în această vară, chiar dacă Prutul şi Jijia nu au ieşit din matcă, apele sunt peste tot prezente în sat.

Recolta de grâu, compromisă

La marginea satului oprim o combină Klass. Proprietarul acesteia, Gică Ungureanu, este administratorul societăţii comerciale Hodişana SRL care lucrează 300 he de teren. „Încerc, îmi spune dumnealui, ca între ploi să intru în cele 80 ha de grâu pe care le am şi care, lucrate «la meserie», cum se spune, ar fi promis patru tone la hectar. Dar, vedeţi, ca şi cum infiltraţiile de la Prut n-ar fi deajuns, ploile nu ne dau deloc pace. Pe ogoarele unor particulari din satul Colţul Cornii, unde am putut intra cu combina, grâul a încolţit deja în spic, dar şi aşa recolta nu depăşeşte 1,5 – 2 tone la hectar. Eu am folosit soiul Kapo, rezistent la umezeală, dar nu ştiu ce se va întâmpla dacă ploile cad de trei ori pe zi.“ Domnul Ungureanu îmi face şi un calcul sumar, din care reiese că pentru înfiinţarea unui hectar cu grâu a cheltuit circa 15 milioane de lei vechi şi dacă recolta ar fi normală, câştigă 12 milioane. „Sunt obligat, îmi spune, să pun grâu pentru a-i plăti pe arendatori. Adaugaţi şi faptul că cumpăr motorina de la pompă. Unde este subvenţia? Iar în ce priveşte vânzarea produselor – suntem la mâna intermediarilor. Realizaţi astfel ce înseamnă să faci agricultură în România.“

Muncă multă, câştig ioc

Aceleaşi greutăţi le au şi crescătorii de animale într-o zonă altădată vestită pentru cantităţile mari de lapte şi carne care plecau de aici.
Iosif Zota are 210 oi şi tot ce se întâmplă în această vară l-au adus la disperare. „Aveam stâna între dig şi râul Prut. Apele mari m-au făcut să aduc oile în preajma satului, dar păşunea de aici nu ajunge nici pentru celelalte animale, aşa că primarul nu ne-a permis să păşunăm în zonă. Dacă vremea nu se îndreaptă, m-am hotărât ca, înainte de a veni iarna, să vând o jumătate de turmă pentru că oricum nu mai rentează să mai creşti animale, muncă multă şi câştig ioc. Gândiţi-vă că la piaţă un kilogram de caş – singurul produs care se mai cere – se vinde cu 10 lei, din care se scade taxa de tarabă şi transpor­tul. Altădată, în fiecare sat existau centre de achiziţii. Sigur, preţul era mic, dar nu rămâneai cu marfa nevândută. Se cerea lâna, se cerea carnea. Acum nimic.“

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 17, 1-15 SEPTEMBRIE 2010

Vizualizari: 676



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Măneanu Varvara Magdalena -- (4-September-2010 )
Îmi exprim întreaga compasiune pentru ce li se întîmplă domnilor M Frunză, Gică Ungureanu şi ceilalţi din zonă. Şi eu păţesc tot la fel, muncesc din greu şi rezultate zero! Aşteptăm să vină alte vremuri mai bune....

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI