Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Salcia şi plopul, principala zestre silvică a brăilenilor

• Interviu cu ing. Costică Vicol, director coordonator al Direcţiei Silvice Brăila
„În anul 2010, silvicultorii brăileni şi-au propus un program de regenerare a fondului silvic şi de împădurire ce însumează aproape 7.000 de hectare.“

– Domnule director Costică Vicol, programul de regenerare a fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Brăila pe 2010 se derulează conform graficului?

– Pentru anul 2010, programul de regenerare a suprafeţelor forestiere cuprinde 465 ha, din care 45 ha regenerări naturale şi 420 ha împăduriri. În semestrul I al acestui an s-au realizat cele 40 ha de regene­rări naturale în perimetrul de ameliorare Batogu. Nu s-a putut realiza mai mult din cauza cotelor ridicate ale fluviului Dunărea în perioada ianuarie – aprilie.

– Ce specii şi grupe de specii predomină în compoziţia fondului forestier de care dispuneţi?

– Ca specii, predomină salcia - 38%, plopul - 46%, salcâmul - 9%, diverse - 7%.

„Afaceri profitabile cu iepuri de câmp“

„Veniturile din activităţile de vânătoare sunt substanţiale“

– Care este suprafaţa totală a fondului de vânătoare pe care o administraţi şi ce specii de vânat se pot întâlni în acest areal?

– Direcţia Silvică Brăila administrează un număr de 12 fonduri cinegetice a căror suprafaţă însumată este de 197.531 ha, toate fondurile fiind situate în zona de câmpie. Dintre acestea, două sunt situate în totalitate în lunca inundabilă a Dunării, în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, suprafaţa acestora fiind de 5.300, respectiv de 5.900 ha. Celelalte fonduri administrate sunt situate în zona de terasă, în Câmpia Bărăganului de Nord, suprafeţele variind între 7.000 şi 14.000 ha, grupate sau dispersate în funcţie de ocolul silvic care le gestionează. Situarea în zona de câmpie implică existenţa în număr mare a vânatului mic, specia principală în fondurile din zona de câmpie fiind iepurele. Pe lângă acesta, sunt bine reprezentate ca specii fazanul şi potârnichea, iar ca specii de vânat mare căpriorul şi mistreţul. Nu lipsesc nici prădătorii tipici pentru această zonă, precum vulpea, nevăstuica, dihorul comun şi de stepă şi, de prin anul 1994, mai nou, şacalul auriu. În fondurile situate în luncile râurilor Buzău şi Siret, fazanul şi mistreţul găsesc condiţii excelente de hrană şi adăpost, linişte şi sursă de apă permanentă, creşterea numerică naturală fiind peste media zonală. O atenţie deosebită se acordă populaţiilor de păsări de pasaj, de diferite specii (raţe, gârliţe, porumbei guleraţi, ciocârlie şi prepeliţe), foarte solicitate de vânătorii străini.

– În afara Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, mai există şi alte arii protejate în zonă?

– Da. Este vorba de rezervaţia forestieră Camniţa din cadrul Ocolului Silvic Ianca, situată în Lunca Buzăului, având o suprafaţă de 3,2 ha, populată cu frasin comun,

– Cât din cota de tăiere a masei lemnoase aferentă anului 2010 s-a adjudecat la licitaţii?

– Aproximativ 30.000 mc din cei 85.000 mc cotă de tăiere anuală. În anul 2009, din 80.000 mc cotă de tăiere s-au exploatat 57.000 mc. Cauzele ar fi scăderea pieţei lemnului, sistema de maşini pentru transportul masei lemnoase exploatate (vase şi remorchere), imposibilitatea valorificării lemnului de dimensiuni mijlocii şi mici prin închiderea capa­ci­tăţilor de prelucrare, inundaţiile periodice ale fluviului Dunărea. Direcţia Silvică Brăila exportă anual în medie 700 – 800 de iepuri de câmp în stare vie.

A consemnat Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 15, 1-15 AUGUST 2010

Vizualizari: 904



֩ Comentarii

 
֠ 1.     George -- (16-August-2010 )
este important se mentionat cum se poate sustine ultima propozitie "Direcţia Silvică Brăila exportă anual în medie 700 – 800 de iepuri de câmp în stare vie." Unde-i exporta, daca sunt documente doveditoare, cum ii prind in stare vie caci sunt iepuri de camp, nu de casa.

֠ 2.     Ion Petre -- (22-November-2010 )
foarte buna observatie domnule George, asa este, insa ce sa mai spunem ca ursii tovarasului erau crescuti in captivitate, si pe la Giurgiu fazanii renumiti pentru straini la fel sunt crescuti in captivitate, azi maine o sa avem in romania crescatorii de animale salbatice si de pasari crescute cu furaje si cu nutreturi combinate. Daca ar stii turistii straini vanatori pasionati cum cresc fazanii si iepurii pe care ii vaneaza nu stiu cati ar mai veni la noi. In ceea ce priveste sacalul auriu trebuie sa fim atenti sa nu dispara de tot inainte de aparitie si de stabilizarea speciei.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI