Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Să punem râmele la lucru!

Extractul lichid de humus de râmă – fungicid, fertilizant şi nu numai

Extractul lichid de humus de râmă se produce din humusul râmei din specia Eisenia foetida. În activitatea de viermicultură se folosesc şi râme din alte specii, cum ar fi: Lumbricus rubellus, Dendrobaena veneta, hibridul roşu de California etc.

Râmele transformă absolut orice substanţă organică în cel mai bogat fertilizant organic, cunoscut de om, humusul de râmă.

Humusul de râmă obţinut are proprietăţi diferite în funcţie de râma folosită. Cel mai bun humus de râmă este cel al speciei Eisenia foetida.

Principiile de funcţionare ale extractului lichid de humus de râmă ca fungicid

1. Principiul numeric: în orice cantitate preparată există miliarde şi miliarde de microorganisme benefice plantei.

2. Principiul diversităţii: existenţa a numeroase specii de fungi, bacterii, nematode, protozoare care, la rândul lor, produc hormoni, vitamine, enzime, nutrienţi, aminoacizi, minerale benefice şi necesare plantei.

3. Principiul priorităţii: după aplicare, miliardele de microorganisme benefice se localizează pe întreaga suprafaţă a plantei şi în rizosferă, ocupând inclusiv porţiunile nişă favorabile instalării microorganismelor dăunătoare.

La apariţia organismelor dăunătoare, toate zonele plantei fiind deja ocupate, nu mai sunt locuri propice instalării şi dezvoltării lor. Localizate în zone neprielnice, într-o acerbă competiţie pentru hrană şi lumină cu microorganismele benefice plantei, incompatibile cu acestea din toate punctele de vedere şi depăşite mult numeric, toate aceste microorganisme dăunătoare mor.

În anul 2004, pe baza multor ani de observaţii, s-a descoperit că humusul râmei Eisenia foetida conţine enzime cunoscute ca variate forme ale chitinazei, faţă de care insectele au o extraordinară aversiune. Chitinaza atacă chitina, adică substanţa organică din care este alcătuit exoscheletul tuturor insectelor, viermilor etc.

Organismele producătoare de enzime chitinazice prezente în humus se compun din 4 bacterii, 4 fungi şi 5 actinomicete. Acest humus conţine elemente declanşatoare ce activează multiplicarea organismelor producătoare de chitinază, astfel încât în plante apar bacterii producătoare de enzime chitinazice, care erau în stare latentă, altele decât cele deja existente în humusul râmei Eisenia foetida.

Avantajele folosirii extractului lichid de humus de râmă

1. Sporeşte creşterea numerică şi dimensională a frunzelor şi a rădăcinilor, cu avantajele respective ce decurg din aceasta.

2. Extractul suprimă ciupercile dăunătoare din sol. Microorganismele din extract produc hormoni, vitamine, nutrienţi, enzime, aminoacizi şi minerale necesare chiar şi plantelor tinere.

3. Extractul remediază solurile afectate de folosirea îndelungată a substanţelor chimice. Prin aplicarea repetată, solul se va repopula complet cu microorganismele benefice plantelor distruse de substanţele chimice, de-a lungul anilor.

4. Creşte retenţia apei în sol, micşorând cantitatea de apă folosită la irigare cu 30%.

5. Scade considerabil nevoia de îngrăşăminte, fungicide, insecticide etc. în cultura respectivă, aducând economii substanţiale fermierului.

6. Ca noutate absolută este faptul că, aplicat după recoltare, raportul de transformare a resturilor vegetale în humus este de 30 ori mai mare faţă de orice alt preparat chimic sau organic.

7. Se poate prepara de către oricine, având o tehnologie de preparare extrem de simplă şi costuri extrem de mici.

8. Poate fi aplicat pentru sistemul foliar şi radicular prin orice metodă de stropire sau irigare, diluat sau nu.

9. Diluarea extractului obţinut prin preparare nu afectează calităţile acestuia. Se poate dilua în proporţie de la 1:10 până la 1:100, microorganismele din extract rămânând vii şi active. Proporţia de diluare este dictată doar de sistemul de irigare sau stropire folosit.

10. Nu este toxic, nu arde plantele, nu are restricţii de folosire, se poate folosi în orice cultură, în seră sau pe câmp, cu rezultate excelente.

11. Nu conţine şi nu oferă condiţii de viaţă pentru E.coli, Salmonella sau alţi dăunători.

12. Humusul de râmă din care se prepară extractul îşi păstrează nealterate caracteristicile şi proprietăţile fizico-chimice ani de zile.

13. Extractul lichid de humus de râmă este compatibil cu orice fel de preparat chimic.

14. Îmbunătăţeşte extraordinar structura solului, scăzându-i densitatea şi crescându-i aeraţia.
Dezavantaj: Nu se poate stoca, trebuind să fie aplicat în maximum 12 ore de la finalizarea preparării dacă dorim rezultate maxime.

Costuri de producere

În condiţiile în care achiziţionaţi humusul de râmă cu un preţ de 1,8 lei/litrul, costul de producere a extractului necesar pentru o suprafaţă de 1.000 mp este de 1 leu!

Costul instalaţiei de producere a extractului necesar acestei suprafeţe este de circa 50 lei, iar durata ei de folosire este de 20 ani. Dacă folosiţi o instalaţie necesară unei suprafeţe de 20 ha, costul instalaţiei este 800-1.000 de lei, cu o durată medie de folosire tot de 20 de ani.

Durata de preparare a extractului fiind de 24 ore, cu o singură instalaţie puteţi prepara lunar extract pentru 3 sau respectiv 600 ha, în funcţie de instalaţie. Dacă sunteţi chiar producătorul humusului de râmă, costurile scad enorm.

Vermicultura în lume

În lume, activitatea de vermicultură a atins cote extrem de mari. Din fericire sau din păcate, în proporţie de 96% râma folosită este hibridul roşu de California. Humusul acestei râme nu are aceeaşi valoare ca cel al râmei Eisenia foetida, iar de calitatea extractului nu mai vorbim.

Pentru noi, românii, este o pâine bună de mâncat dacă ne apucăm acum de treabă. Practic, orice posesor de fermă zootehnică, cu o investiţie minimă şi cu o tehnologie bună se poate transforma în producător de fertilizanţi, fungicide sau insecticide. Fără a mai socoti rezolvarea pentru totdeauna a problemei dejecţiilor animaliere pe care ferma proprie le produce şi care dau din ce în ce mai multă bătaie de cap.

Managementul unei ferme de râme Eisenia foetida este asemănător cu al oricărei ferme cu altfel de râme. Diferă doar calitatea hranei râmelor, care este dată de felul pregătirii hranei. Un metru pătrat de o asemenea fermă costă circa 100 $ şi produce aproape 400-600 litri de humus anual, timp de 20 de ani. Activitatea de producere a humusului de râmă dă naştere la alte activităţi paralele.

Elementele fertilizante

Humusul de râmă posedă în proporţie mare toate cele 16 elemente de care plantele au nevoie. Concentraţiile azotului, fosforului, potasiului, magneziului, calciului şi ale altor elemente benefice sunt de multe ori mai mari decât în cel mai bogat sol.

Aceste nutrimente, împachetate într-o membrană solubilă în apă, sunt eliberate gradual, în concordanţă cu nevoile plantelor, şi sunt consumate cu uşurinţă de acestea. Humusul de râmă este cel mai bun fertilizator deoarece conţine concentraţii înalte de bacterii benefice şi alte microorganisme, mulţi stimulenţi biologici activi pentru plante, vitamine, aminoacizi şi antibiotice, acid fulvic şi huminic, adăugate lui în timpul procesului digestiv al râmei.
Acestea sunt de 100 ori mai multe decât în bălegar, iar îngrăşămintele chimice nu le conţin deloc.

În 2008, după studii desfăşurate pe parcursul a mai multor ani, laboratoare din mai multe ţări au ajuns la concluzia că extractul lichid de humus de râmă este excelent în prevenirea următorilor dăunători: Alternaria spp. (alternarioza), Botrytis spp.(mucegaiul cenuşiu), Fusarium spp.(fuzarioza), Peronospora spp (mană), Phytophthora cinnamomi, Pythium spp.(putrezirea rădăcinilor), Pseudomonas syringae (arsura bacteriană la mazăre), Rhizoctonia solani (rizoctonioza), Septoria spp.(septorioza), Thielaviopsis basicola (putregaiul negru al tutunului), Venturia inequalis (rapănul mărului). Acestea sunt rezultatele testelor. Fermierii care folosesc extractul susţin că acesta are efecte în prevenirea multor altor boli.

Pentru mai multe relaţii: ing. Cazacu Lari, tel. 0740/575.953 sau la e-mail: cazaculari@yahoo.com
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2009

Vizualizari: 6949



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI