S-a dus şi colecţia de cireşi... > REVISTA LUMEA SATULUI

Sub ochii blânzi ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a mai dat o lovitură sub centură cercetării româneşti. Ea a încălcat grav mai multe legi, inclusiv Constituţia ţării. Şi se pare că a făcut-o cu un interes aparte, atât timp cât terenul pe care funcţionează Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa din Bucureşti valorează aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare metru pătrat.

Înseamnă că un hectar ajunge la 20 milioane de euro. Cum în „joc“ sunt vreo 50 ha, rezultă ameţitoarea sumă de un miliard de euro! Din acest motiv, noi credem că la ADS ar trebui să se simtă „miros“ de DNA. Sau suma este prea mare, chiar şi pentru DNA? Jaful asupra SCDP a explodat în timpul Guvernului Tăriceanu, dar continuă şi acum.

Un oarecare Petru Bleancă a fost repus în posesie, prin compensare, cu 2,8 ha din patrimoniul SCDP Băneasa. Pe acest teren se află colecţia naţională de cireşi cu zece soiuri care fac obiectul proiectelor de cercetare aflate în derulare.

„În cazul livezii cu cireşi, proprietarul a venit o singură dată la noi şi ne-a cerut să mutăm pomii, ca şi cum ar fi vorba de scaune sau pahare. El a recunoscut că a avut proprietatea undeva pe la Academia de Poliţie şi terenul i-a fost dat în compensare“ – ne-a declarat Adela Bărbulescu, directorul SCDP Băneasa.

Constituţia României stipulează clar că domeniul public al statului este inalienabil şi imprescriptibil, iar terenul şi imobilele de la Băneasa fac parte din domeniul public al statului. Mai există şi Legea nr. 213/1998 care spune acelaşi lucru. În plus, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente prevăd retrocedarea terenurilor pe vechiul amplasament, cu condiţia ca terenurile să nu fie indispensabile cercetării.

„Terenul nostru este indispensabil. Însă ADS şi Primăria Sectorului 1, direct implicate, nu s-au interesat niciodată despre ce fel de terenuri este vorba la SCDP Băneasa“ – a precizat Bărbulescu. Nu a fost consultată nici Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), în subordinea căreia funcţionează staţiunea pomicolă. Însă ASAS a notificat că Staţiunea Băneasa are nevoie, pentru a-şi desfăşura activitatea de cercetare, de tot terenul actual. Aşadar vorbim de o suprafaţă indispensabilă de 61,79 ha.

Retrocedările în compensare, făcute din terenurile SCDP Băneasa, au fost notificate la 21 ianuarie 2009 de către Maria Rizea, cea care s-a ocupat de fondul funciar la ADS.

„Atunci ne-au fost puse la dispoziţie zece protocoale şi o decizie, în baza cărora am demarat acţiuni în instanţă, cerând anularea acelor acte care prevăd împroprietărirea prin compensare a unor proprietari care au avut terenuri în alte locuri, nu aici. Este vorba de 11 dosare. Mă îngrozesc să văd cum pierdem întreaga bază biologică existentă, care aparţine până la urmă statului român. La Băneasa se află 90% din infrastructura şi câmpurile experimentale ale staţiunii. Nu putem să renunţăm şi să aruncăm în foc munca a trei generaţii de cercetători“ – a afirmat directorul staţiunii.

Autorul direct implicat în jaful de la Staţiunea Băneasa este fostul preşedinte penal al ADS. Individul a fost propulsat în această funcţie de grupuri de interese din zona liberalilor puşi să jefuiască ce a mai rămas din marea pradă funciară. El a avut-o ca aliată pe aceeaşi Maria Rizea, cea care s-a ocupat de fondul funciar la ADS. Pentru a convinge instanţa de judecată, ea a avut impertinenţa de a prezenta la proces alte protocoale, prin care ADS a acordat terenuri, tot în compensare, din patrimoniul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDPP).

Mecanismul utilizat în cazul lui Petru Bleancă s-a repetat în toate celelalte retrocedări, cu erori mai mari sau mai mici. Dna Adela Bărbulescu ne-a spus că s-au acordat terenuri de la SCDP Băneasa, în care staţiunea nici nu are teren.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu