Imprimati articolul

Ruşeţu - după o jumătate de mileniu

E reconfortant ca, într-o lume în care se vorbeşte tot timpul de criză, să mai întâlneşti oameni care sărbătoresc satul natal. S-a întâmplat la sfârşit de mai, când sătenii comunei buzoiene Ruşeţu au aniversat o jumătate de mileniu de atestare documentară.

Noul edil, Florin Snae, împreună cu neobositul Emil Ţepeluş, acum în vârstă de 77 de ani, au fost buni amfitrioni. E. Ţepeluş împreună cu muzeograful buzoian Valeriu Nicolescu, a scos la lumină una dintre cele mai complete monografii săteşti: „Ruşeţu – satul de pe domeniul Coroanei“. Se mai împlinesc anul acesta trei sferturi de veac de când Dimitrie Gusti a venit să studieze localitatea Ruşeţu, cel de-al doilea sat românesc unde s-a realizat o asemenea investigaţie.

Prima atestare documentară

Prima atestare documentară a satului datează din 27 mai 1510, când domnitorul Vlad cel Tânăr întărea lui „jupan Neagoe a lui Drăghici proprietatea asupra Ruşeţului tot“. 40 de ani mai târziu, într-un act al lui Mircea Ciobanu, apare de asemenea Ocina Ruşeţu. În 1884, aici s-a înfiinţat domeniul coroanei, în suprafaţă de 5.874 ha cu teren arabil şi păduri. Peste 35 de ani (1919) avea să apară staţiunea experimentală zootehnică, destinată studiului cabalinelor. Cercetarea avea să se extindă ulterior la ovine şi suine.

Dincolo de nostalgii

Cine nu a auzit de rasa de cai Semigreu Românesc, înregistrată la OSIM Bucureşti 1988, la a cărei realizarea şi-au adus contribuţia medicii veterinari Ion Apahidea, Teodor Suciu, Iuliu Mator, Nicolae Gheorghe şi Ion Rădulescu? Vestite sunt, de asemenea, şi rasele de oi şi de porci de Ruşeţu. Amintiri despre aceste împliniri a depănat cu ocazia întâlnirii fostul director al staţiunii, Nicolae Gheorghe.

Am remarcat în holul căminului cultural frumoasa expoziţie de port popular ruşeţean, dar şi standurile cu produse locale, dintre care se remarcă vestita pâine de Ruşeţu.

În sala de festivităţi, în prezenţa unui numeros public, s-a lansat mono­grafia comunei, dar şi alte lucrări reali­zate de fiii satului. Una dintre ele, şi anume „Criticismul kantian din perspectiva filozofiei româneşti“, a fost prezentată de autorul său, prof. dr. Laurenţiu Ţepeluş, în prezent director la Colegiul Naţional B.P. Hasdeu din Buzău. Cel mai tânăr creator, Emanuel Florentin Cărbunaru, absolvent al Seminarului Teologic din Buzău, şi-a lansat, la numai 18 ani, volumul de poezie „Alandala“. A fost prezent, de asemenea, şi scriitorul Dumitru Istrate Ruşeţeanu.

Cum se vede, din punct de vedere cultural, Ruşeţu e astăzi bine reprezentat. Un argument în plus îl constituie şi faptul că biblioteca locală a fost înzestrată de curând cu patru computere donate de către fundaţia „Bill Gates“, în valoare de cinci mii de dolari, favoare de care au beneficiat 18 localităţi ale judeţului Buzău.

Agricultura

Aşa cum spunea primarul Florin Snae: „Sursa principală economică a comunei este agricultura. Şapte societăţi de profil lucrează în prezent cele cinci mii de ha de teren ale ruşeţenilor, iar recolta de grâu promite a fi în acest an printre cele mai bune.“ Despre Ruşeţu se ştie şi în Europa, oraşul francez Saumur fiind înfrăţit cu localitatea buzoiană.

Dar pentru a fi într-adevăr o comună europeană, mai trebuie făcute investiţii în infrastructură. De la neobositul edil am aflat că se cheltuiesc în prezent 13 milioane de lei în alimen­tare cu apă şi canalizare. Se lucrează, de asemenea, şi la asfaltarea drumului judeţean, care leagă centrul comunei de satul Sergent Ionel Ştefan, dar şi la modernizarea şcolilor generale. Nu trebuie însă uitată cercetarea zootehnică ruşeţeană. Din păcate, aceasta riscă să rămână doar o frumoasă amintire.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.13, 1-15 IULIE 2011

֩ Comentarii