Imprimati articolul

Romsilva a recoltat 145 tone de seminţe, de la 40 de specii

„În 2010 am recoltat 14,5 tone de sămânţă pentru cele 40 de specii, care reprezintă mlădiţele pădurilor viitoare ale României“, a declarat Gheorghe Dima, inginer la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, pentru Lumea satului.

Interlocutorul nostru ne-a spus că producţia de seminţe este strâns legată de periodicitatea de fructificaţie. Aici se încadrează specii valoroase, precum stejarul sau bradul. Caracteristica acestora este că nu fructifică la fel, în fiecare an.

De exemplu, la speciile de răşinoase, în anii secetoşi sau din cauza unor calamităţi provenite imediat după fecundare, se poate ca, în conuri, să se găsească un număr foarte redus de seminţe sau ca seminţele să fie într-o mare proporţie seci. În astfel de situaţii se evită recoltarea de conuri, deoarece randamentul este foarte scăzut, sub 0,3 -0,4 kg de seminţe la un hectolitru de conuri, atât la molid, cât şi la brad. Din acest motiv, preţul de cost este de două sau chiar de trei ori mai mare decât cel normal. Ca urmare, înainte de recoltare se verifică fructificaţia.

Primele evaluări

În iulie se poate aproxima viitoarea producţie. Observaţiile se efectuează după formarea fructelor, în general către sfârşitul lunii iulie, când acestea sunt vizibile la majoritatea speciilor forestiere. Gradul de fructificaţie se apreciază şi se notează după mai multe criterii, cum ar fi lipsa de fructe, conuri sau seminţe, precum şi fructificaţie slabă, bună ori abundentă.

„Seminţele forestiere se recoltează în anumite perioade ale anului (caracteristice fiecărei specii), perioade în care seminţele au căpătat însuşirea de a reproduce planta. În această privinţă, se deosebesc mai multe faze în care se poate găsi sămânţa“, a menţionat inginerul silvic. Conform afirmaţiilor sale, fazele de maturaţie - eventual prematuraţia - şi coacere determină perioada de recoltare, iar cele de repaus şi postmaturaţie, modul de pregătire a seminţelor în pepiniere.

Calitatea seminţelor depinde şi de caracteristicile lor culturale, legate de tratamentele la care acestea au fost supuse, cum sunt alegerea epocii şi a modalităţii de recoltare (gradul de maturaţie a fructelor), vârsta plantei mamă, modul de recoltare (din arbore sau de la sol etc.) şi tratamentele ulterioare de extragere a seminţelor, durata şi modalităţile de conservare (refrigerare, umiditate etc.).

Cerinţele zonării nu sunt facultative

Domnul Dima a precizat că regulile de transfer al seminţelor forestiere sunt stabilite conform unor cerinţe specifice zonelor colinare ale României şi normelor europene. Astfel, nu este voie ca sămânţa să fie dusă în afara zonei de provenienţă, indiferent de specie sau varietate. Explicaţia este că s-a dovedit ştiinţific că, în acest mod, se obţin exemplare rezistente şi valoroase din punctul de vedere al producţiei. Spre exemplu, molidul de la Suceava nu poate să se dezvolte bine la Timişoara.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

֩ Comentarii