Imprimati articolul

Reforma PAC, oportunităţi şi provocări

La doar câteva zile după ce Comisia Europeană a adoptat noul proiect de reformă privind Politica Agricolă Comună de după 2014, fermierii români şi nu numai ei au avut oportunitatea de a afla chiar de la comisarul Dacian Cioloş noutăţile şi de a clarifica unele aspecte ce ţin de viitorul agriculturii europene.

Contextul actual

Primul element de noutate pe care Cioloș a vrut să-l aducă în atenție este acela că, pentru prima dată, decizia privind forma pe care în final o va căpăta această politică va fi luată nu numai de consiliul celor 27 de miniștri, cum se întâmpla până în prezent, ci și de Parlamentul European.

„Pornind de la propunerea Comisiei, va trebui ca într-un an și jumătate să găsim un punct de vedere comun care să ne ducă la o decizie cât mai aproape de media așteptărilor din UE“, menţionează Cioloş. Din spusele sale, numărul agricultorilor a scăzut mult în ultimii ani, populația activă din acest sector reprezentând doar 3-4% din total, aceasta ocupându-se cam de două treimi din teritoriul Europei.

Presiunea pe aceste terenuri e din ce în ce mai mare și din acest motiv și așteptările societății europene sunt tot mai mari faţă de această activitate care rămâne și trebuie să aibă ca prim obiectiv producția și securitatea alimentară. De aceea prin această propunere legislativă s-a dorit construirea unui nou cadru și replasarea rolului agricultorilor din UE pornind și de la așteptările populației.

Cioloş susţine că, în urma sondajelor realizate în ultimii ani, s-a constatat că cca 80% din populația UE acceptă ideea susținerii financiare publice a agriculturii, dar cu anumite condiții: fondurile respective să fie utilizate mai transparent, mai bine țintit, spre categorii de agricultori care într-adevăr au nevoie, să se insiste pe produse diverse și de calitate și pe o combinare a obiectivelor ce țin de producție cu cele legate de o mai bună gestionare a resurselor naturale.

Elemente de noutate legate de plăţile directe

Acesta a fost cadrul în care s-a propus prin viitoarea PAC în primul rând menţinerea sistemului susţinerii financiare directe pentru agricultori. „Presiunea pe veniturile agricultorilor este mare, de aceea subvenţiile se justifică încă, fiind necesară susţinerea veniturilor de bază a acestora, dar să vedem şi până unde putem justifica o subvenţie de câteva mii, zeci de mii sau sute de mii de euro într-o fermă“, a afirmat Cioloş.

O altă parte a subvenţiei, cam o treime din nivelul actual, va fi legată de anumite practici agricole care să asigure şi o administrare mai echilibrată a resurselor naturale. „Prefer ca această susţinere financiară legată de aceste aspecte ce ţin de mediu să fie incluse în PAC decât să se ia din aceasta şi să vină prin alte canale. Şi nu este vorba de agricultura ecologică, ci de una convenţională dar practicată raţional“, a mai spus comisarul.

Prin noua schemă de subvenţionare directă a agricultorilor a fost introdusă şi o susţinere specifică prin plăţi directe complementare pentru tinerii agricultori care se instalează în mediul rural, care preiau sau îşi înfiinţează o fermă în primii cinci ani de la instalare. Dincolo de prima de instalare care se acordă prin PNDR, oficialii au propus ca după 2014 să existe şi o plată directă la hectar cu 25% mai ridicată pentru tinerii fermieri în primii cinci ani după instalare pentru că atunci e perioada când presiunea asupra agricultorului e cea mai mare.

Totodată, a fost propus un sistem simplificat de plată pentru fermele mici pornind de la constatarea că 1/3 din beneficiarii subvenţiilor pe suprafaţă în momentul de faţă lucrează doar 3% din suprafaţa agricolă din UE.

Simplificarea constă în acordarea unei subvenţii fixe cuprinsă între 500-1.000 euro pentru fermele mici care vor fi definite de fiecare stat în parte pe baza unor principii propuse prin regulament, a unei suprafeţe sau a unei subvenţii medii pe care o primea această categorie de fermă până în 2014. Această subvenţie fixă nu se va modifica atât timp cât fermierul respectiv rămâne în activitate, iar pentru a putea evita fărâmiţarea artificială sistemul va fi valabil pentru cei deja înregistraţi cu ferme mici.

Stimularea refacerii legăturii dintre producţie şi cercetare

În ceea ce priveşte Programul de Dezvoltare Rurală, acesta va rămâne în continuare consistent şi va viza restructurarea fermelor, investiţiile în fermele agroalimentare, dezvoltarea pieţei produselor tradiţionale, a circuitelor scurte de exploatare, a legăturii dintre producţie şi procesare, precum şi investiţiile în infrastructura din mediul rural.

Elementul de noutate pe care îl va aduce este un concept teoretic, dar cu aplicabilitate practică care va trebui construit şi se va numi „dezvoltarea agriculturii cunoaşterii“. Este vorba despre o legătură strânsă, pragmatică între producţia agricolă, procesarea alimentară şi cercetare şi inovare.

Comisarul afirmă că productivitatea ţărilor din UE stagnează de câţiva ani de zile, acestea aflându-se atât în urma SUA cât şi a celor din noul val, inclusiv cele din Asia. De aceea nu este suficient să se finanţeze programele de cercetare dacă rezultatele acestora nu sunt duse în producţie. „În acest sens propunem posibilitatea creări unor consorţii între organizaţiile de producători, staţiunile de cercetare şi serviciile de consultanţă publică sau privată. Acestea vor putea fi finanţate prin Programul de Dezvoltare Rurală“, încheie comisarul european.

Dacian Cioloş a precizat la finalul prezentării reformei Politicii Agricole Comune că în următorul an vor mai avea loc negocieri şi discuţii pe această temă şi că nu este surprins de reacţiile statelor membre. El a adăugat că vor fi cu siguranţă elemente din propunerea sa care vor suferi modificări, dar important este ca în final să rezulte o PAC credibilă, care să dea încredere contribuabilului european că agricultura trebuie susţinută pentru interesul general.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii