Imprimati articolul

Reconstrucţia Luncii Dunării în condiţiile menţinerii digurilor existente

Toate ţările din bazinul hidrografic al Dunării au realizat lucrări de indiguire a fluviului. În Lunca Dunării româneşti există 87 de localităţi potenţial inundabile, total sau parţial situate în 26 de incinte agricole. Lucrările de apărare protejează împotriva inundaţiilor: terenuri agricole însumând 274.000 ha; 150.000 gospodării şi anexe gospodăreşti; 163 centre de producţie; 389 complexe zootehnice; 85 km de cale ferată; 350 km de drumuri clasificate.

Studiul ISPIF – 2 variante

Varianta I – refacerea şi reabilitarea digurilor existente şi aducerea lor la clasa de importanţă STAS – I = 370 milioane de lei.
Varianta II – apărarea individuală a localităţilor, prin diguri perimetrale – I = 847 milioane de lei.  

Trebuie păstrată soluţia actuală pentru traseul digurilor. Potenţialul agricol, hidrologic şi ecologic al Luncii Dunării poate fi utilizat durabil fără distrugerea digurilor existente. În unele sfere ale societăţii româneşti se manifestă mult entuziasm pentru aşa-numita „restaurare“ a Luncii Dunării, iar în unele cercuri chiar o atitudine virulentă pentru distrugerea digurilor şi „redarea“ luncii fluviului, astfel încât să se revină la situaţia de dinainte de indiguirea masivă.

Restaurare? Reabilitare? Reconstrucţie?

Restaurarea = revenirea la starea iniţială
 Restaurarea regimului hidrologic al luncii:
 inundarea, aluvionarea şi colmatarea prin intermediul: gârlelor; privalurilor; canalelor.  Nivelurile apei în Dunare prin înlăturarea digurilor se vor reduce;  Pe sectorul PF II – Călăraşi capacitatea de înmagazinare a luncii fără diguri este de 3,5 mdm3.  Restaurarea florei şi faunei acvatice şi terestre: revenirea la suprafaţa piscicolă de 59.000 ha.  Calitatea apei

Restaurarea este nerealistă? Da!
 Întreg terenul a fost modelat: grindurile nivelate; zonele depresionare (lacuri, bălţi, japse) umplute cu material; capacitatea de acumulare în luncă e mai redusă.
 Cantitatea de aluviuni pe Dunăre s-a redus simţitor.
 Unda de viitură din anul 2006 a avut un volum de 94 mld m3. Lunca nu are practic nicio influenţă asupra nivelurilor pe acest sector.
 Schimbarea folosinţelor, dezvoltarea agriculturii, desecări, introducerea irigaţiilor, măsuri agrozootehnice.
 Calitatea apei este mult degradată faţă de perioada de dinainte de indiguire.

Reabilitarea vizează refacerea doar a anumitor aspecte care prin măsuri adecvate pot conduce zone din luncă la o situaţie mai apropiată de cea originală prin realizarea unor lacuri şi bălţi, legate de fluviu prin infrastructuri inginereşti şi împăduriri, fără distrugerea digurilor. Reconstrucţia recunoaşte faptul că lunca s-a schimbat atât de mult încât nu se mai poate ajunge la condiţiile iniţiale. În consecinţă, pentru utilizarea durabilă a potenţialului luncii trebuie fixate alte obiective care să aibă în vedere realizarea unei agriculturi eficiente; dezvoltarea pisciculturii prin reamenajarea de pepiniere de puiet pentru însămânţări în fluviu şi a unor crescătorii sistematice cu hrănire dirijată şi bazine de iernare a producătorilor; extinderea suprafeţelor ocupate de păduri; creşterea potenţialului ecologic al luncii; dezvoltarea turismului.

Identificarea arealelor cu potenţial ecologic şi măsuri de reconstrucţie necesare
Identificarea are la baza calculul unor indicatori: indicele de segregare funciară; indicele de naturalitate; indicele de productivitate agricolă a terenurilor.

Indicele de segregare funciară ISF are valori pozitive sau negative. Calculat pe fiecare judeţ pentru partea aferentă Luncii Dunării, a rezultat următoarea grupare:
• valori negative – Mehedinţi (-0,49), Constanţa (-8,68);
• valori între +4 şi +10 – judeţele Dolj, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea;
• valori între +11 şi 20 – judeţele Olt, Teleorman;
• valori > 21 – judeţul Brăila.
*după studiul INCDDD - 2008

Măsuri: Necesitatea creşterii suprafe­ţelor luciilor de apă în aproape toate judeţele în detrimentul suprafeţelor agricole slab productive, fără distrugerea digurilor.

Indicele de productivitate agricolă IPA - din studiul INCDD – pentru culturile cu cota importantă de piaţă (grâu, orz, ovăz, porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă) rezultă:
• indice de producţie < 850 lei/ha – judeţul Constanţa;
• indice de producţie între 1.000 şi 1.300 lei/ha – judeţele Mehedinţi, Dolj, Călăraşi, Galaţi, Tulcea;
• între 1.301 şi 1.500 lei/ha – judeţul Teleorman;
• între 1.800 şi 2.000 lei/ha – judeţele Giurgiu şi Ialomiţa;
• 2.500 lei/ha – judeţul Brăila;
• indice mediu – România – 1.975 lei/ha.

Măsuri: Ori se renunţă în parte la agricultură în judeţele cu indice < 2.000 lei/ha, ori se iau măsuri agrozootehnice, de introducere a unor culturi valoroase, ori se fac împăduriri sau se realizează lucii de apă.

Indicele de naturalitate IN, utilizat pentru aprecierea impactului antropic asupra peisajului. Conform studiului INCDDD, calculat pe judeţe, acest indice are valorile:
• > 0,60 – peisaj cu echilibru ecologic apropiat de cel iniţial – 0 judeţe;
• între 0,45 şi 0,60 – peisaj cu echilibru relativ stabil – 0 judeţe;
• între 0,30 ţi 0,45 – peisaj cu echilibru ecologic slab afectat – judeţele Mehedinţi şi Ialomiţa;
• între 0,20 şi 0,30 – peisaj la limita echili­brului ecologic – judeţele Olt, Constanţa şi Tulcea;
• între 0,10 şi 0,20 – peisaj cu echilibru ecologic puternic afectat – judeţele Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Brăila;
• < 0,10 peisaj foarte puternic afectat, judeţul Galaţi.
Măsuri: Creşterea suprafeţelor împădurite fără distrugerea digurilor, în ordinea: Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Olt.

Concluzii

 Utilizarea durabilă a potenţialului agricol, ecologic şi hidrologic al Luncii Dunării, cu protejarea valorilor sociale şi economice semnificative este posibilă fără distrugerea digurilor existente. Starea ecologică a unor zone din Lunca Dunării poate fi îmbunătăţită prin realiza­rea unor peisaje cu echilibre ecologice stabile prin creşterea suprafeţelor de lucii de apă şi prin împăduriri. În Lunca Dunării suprafaţa cultivată este de 273.375 ha, adică 4,5% din suprafaţa cultivată a României – indicele de productivitate agricolă fiind de 1.793 lei/ha faţă de media pe ţară de 1.975 lei/ha. Exista însă zone, cum este judeţul Brăila, la care indicele de productivitate este de 2.579 lei/ha.

 În conformitate cu „Proiectul de Reabilitare şi Reformă a irigaţiilor, România“, finanţat de Banca Mondială, suprafeţele irigate viabile economic după reabilitare sunt de circa 200.000 ha, unele suprafeţe fiind în curs de reabilitare (Sadova - Corabia). În condiţiile actuale de criză mondială a preţurilor produselor agricole nu trebuie renunţat la utilizarea agricolă a luncii, ci trebuie adoptate măsuri de introducere în cultură a unor plante mai valoroase economic şi îmbunătăţite măsurile agrotehnice.

Propuneri

Elaborarea unui plan şi a celei mai bune strategii comune:
 care este viziunea şi scopul?
 identificarea grupurilor de susţinători ai proiectului şi a celor care se împotrivesc şi găsirea unor scopuri comune;
 evaluarea condiţiilor prezente ale Luncii Dunării (analiza critică a situaţiei actuale).
Ce a fost bine? Ce nu a fost bine?
Ce trebuie făcut: stabilirea obiectivelor, priorităţilor, a obiectivelor-ţintă măsura­bile; fezabilitatea obiectivelor: costuri, constrângeri administrative şi legislative; proiectele de detaliu; evaluarea proiectelor; implementarea proiectelor.

Dr. Petre STANCIU, MC ASAS
Dr. ing. Elisabeta OPRIŞAN
Dr. ing. Ion TECUCI
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2011

֩ Comentarii