Imprimati articolul

Recoltatul a început devreme la ferma lui Ion Ciulinaru

Cunoscut prin prisma funcţiei deţinute vreme de câţiva ani buni, aceea de director al Direcţiei Agricole Călăraşi, Ion Ciulinaru conduce astăzi trei societăţi agricole, toate cu rezultate notabile, după cum ne-a declarat, suprafaţa cultivată fiind de peste 2.500 ha. L-am vizitat în câmp la sfârşitul lunii iunie, devreme încă pentru mulţi fermieri pentru a intra la recoltatul grâului, însă nu şi pentru interlocutorul nostru.

„Întotdeauna am făcut această meserie din plăcere. Din acest motiv, m-am pregătit în permanenţă, am citit tot ce a apărut nou pe piaţă, despre hibrizi, despre noile tehnologii, despre cele mai performante maşini şi utilaje agricole, iar pe unele le-am şi achiziţionat. Dacă m-aş naşte din nou m-aş face tot agronom“, ne-a declarat cunoscutul fermier.

„Datorită temperaturilor ridicate din această perioadă, grâul, şi mă refer la soiurile româneşti în special, a ajuns deja la maturitate şi necesită, după părerea mea, recoltarea în regim de urgenţă“, afirmă fermierul. În ceea ce priveşte producţia, specialistul estimează că aceasta se situează undeva la 4.500-5.000 de kg.

„Este, după părerea mea, o producţie mult mai slabă faţă de anul trecut, asta din cauză că în primăvară am avut secetă. La soiurile din import, cultivate pe o suprafaţă mai restrânsă, se pare că producţia va fi puţin mai bună decât la cele româneşti, tocmai pentru că în perioada de secetă ele se găseau într-o fază de dezvoltare mai mică. Am aplicat o tehnologie ca la carte, cum facem de altfel în fiecare an, şi am avut noroc şi de precipitaţii, dar, mai târziu“, afirmă Ion Ciulinaru.

Apa, eterna poveste

Fermierul susţine că, în general în 2012, producţiile la cerealele păioase sunt mai mici decât în 2011. În urma secetei din toamnă şi a iernii grele, densitatea plantelor este cu aproximativ 25% mai mică decât anul trecut. Pe cele mai multe suprafeţe, zăpada a fost spulberată, pentru că au dispărut perdelele forestiere de protecţie.

Apoi, în primăvară, în perioada de alungire a paiului, nu a fost apă suficientă, iar în zonă nu există sistem de irigaţii. „Cu toate că aplicăm cele mai moderne tehnologii şi avem maşini şi utilaje de ultimă generaţie, nu putem realiza permanent producţii foarte mari, din cauza lipsei de apă.

Dacă ar exista mai mult interes din partea guvernanţilor, aici s-ar putea realiza sisteme de irigaţii, care să ne scoată din necaz, atunci când este secetă. Iar, în Bărăgan, avem secetă aproape în fiecare an“, a afirmat Ciulinaru. Îşi aminteşte cu nostalgie că, până la Revoluţie, „chiar dacă erau mai primitive“, sistemele de irigaţii funcţionau. Când se instala seceta, porneau pompele şi era apă, iar culturile erau salvate.

Când banii sunt investiţi cu pricepere

În 1991, Ion Ciulinaru a înfiinţat prima societate alături de foştii salariaţi ai CAP-ului, care deveniseră proprietari de terenuri agricole. La început, avea un tractor, un plug şi un disc. Timp de trei ani, a lucrat pământul pe baza contractelor încheiate cu prestatorii de servicii - proprietari de maşini şi utilaje agricole.

Apoi, a demarat investiţiile în propriile tractoare şi maşini, în general româneşti. În acelaşi timp, a depus şi bani la bancă pentru dezvoltarea afacerii şi modernizarea fermei. Pentru el programul SAPARD a constituit un sprijin real, prin interme­diul acestuia reuşind să achiziţioneze câteva tractoare şi combine noi. Alte maşini şi utilaje au fost cumpărate în leasing.

„În grupul de firme pe care îl coordonez, avem opt combine, dintre care cinci sunt noi, moderne, de mare productivitate. Combina pe care o vedeţi acum, la recoltatul grâului, se află pentru prima dată în lan. Mai avem 16 tractoare, dintre care 14 sunt noi. Dacă nu avem maşini performante, nu obţinem producţii mari. Cu maşinile şi utilajele actuale am putea lucra peste 5.000 ha. Avantajul acestora este că putem executa lucrările într-un timp scurt. De exemplu, în numai şapte zile, recoltăm tot grâul, de pe cele 1.000 ha“, a precizat interlocutorul nostru.

Pe lângă investiţiile în maşini şi inputuri, a investit şi în depozitare, construind anul trecut o hală cu capacitatea de 5.000 de tone. Banii au fost recuperaţi deja, prin valorificarea cerealelor în iarnă şi primăvară, evident la un preţ mai mare faţă de cel practicat la recoltare. Acum are în lucru o altă hală, de 6.000 t, ale cărei costuri, cel mai probabil, vor fi recuperate până în vara următoare.

Poliţe de asigurare, fără rost

Fermierul a afirmat că plăteşte degeaba poliţa de asigurare, pentru că nu beneficiază de niciun ajutor din partea companiilor asiguratoare. „Nu ne ajută cu nimic. Am o zonă freatică, unde s-a înregistrat exces de umiditate, din cauza unui luciu de apă. Le-am cerut celor de la firma de asigurări să vină la o discuţie.

Acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că ei nu despăgubesc decât incendii, şi acelea dintr-un anumit motiv, cum ar fi trăsnetele. Şi mai despăgubesc grindina. În rest, nimic! Se pare că noi plătim aceste forme de asigurare mai degeaba. Dacă Guvernul nu va interveni, măcar din toamna anului acesta, să vină cu modificări la legea referitoare la asigurarea culturilor, foarte mulţi fermieri – am discutat deja şi cu colegii mei – vor renunţa la asigurare din cauza acestor clauze“, ne-a spus Ciulinaru, la încheierea discuţiei noastre.

De la tehnician la cadru universitar

Ion Ciulinaru s-a născut în apropiere de actuala fermă, în comuna Radu Negru. După liceu, fermierul de azi a urmat cursurile unei şcoli cu profil agricol la Călăraşi, devenind tehnician. După câţiva ani de producţie şi-a completat studiile la fostul Institut Agronomic „Nicolae Bălcescu“, actuala Universitate de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.  Acum este cadru universitar, chiar la facultatea pe care a absolvit-o.

Unii îl consideră sever, însă el vrea ca studenţii să rămână cu cât mai multe cunoştinţe despre agricultură în momentul în care păşesc în fermă. Dintre studenţii pe care îi pregăteşte, 25-30% au aptitudini de buni agronomi şi crede că pot duce mai departe stindardul unui învăţământ superior agronomic de calitate.

De altfel, unul dintre cei mai buni specialişti din zonă este chiar un fost student de-al său. „Am trei tineri, pe care i-am pregătit şi îi pregătesc în continuare, pentru ca, în momentul în care voi ieşi la pensie, să aibă cine să ducă ferma mai departe“ – a menţionat Ciulinaru.

Pagini realizate de Iulian Andrei şi Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2012

֩ Comentarii