Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Puncte de vedere privind starea Luncii Dunării Inferioare pe sectorul românesc

Lunca Dunării pe sectorul românesc are o suprafaţă de 570.000 ha, dintre care 431.763 ha au fost îndiguite, restul de 138.300 ha rămânând în regim natural (zonele dig-mal, incintele cuprinse între Porţile de Fier II şi Ghidici, Insula Mică a Brăilei şi zona dintre Corabia şi râul Olt).

Lunca îndiguită, exploatată printr-un management integrat într-un sistem agricol ameliorativ, amenajată cu zone împădurite pe terenurile slab productive agricol şi perdele forestiere de protecţie, protecţia şi extinderea luciilor de apă şi a zonelor umede existente, inclusiv refacerea ecosistemelor specifice luncii acolo unde este posibil, constituie singura opţiune viabilă pentru viitor, atât din punct de vedere ecologic, cât şi economic.

La un secol distanţă

În România, în ultimii 150 ani s-au realizat 3.500 km de diguri de apărare a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor, dintre care peste 1.150 km s-au executat la Dunăre. Realizarea acestora a însemnat un efort investiţional deosebit pentru România.

Ţările din amonte au rezolvat problema amenajărilor la Dunăre încă de la sfârşitul secolului 19, iar Bulgaria a finalizat îndiguirea sectorului său dunărean înainte de al Doilea Război Mondial.

România a abordat această problemă cu peste 100 de ani în urmă. Perioada cea mai intensă, în care s-a şi finalizat procesul de îndiguire a Luncii Dunării, este cuprinsă între deceniile al V-lea şi al VII-lea ale secolului trecut.

Este de precizat că, din cele 419.820 ha, folosinţa arabilă este de 315.713 ha. În diferenţa de 104.107 ha intră alte folosinţe, inclusiv terenurile neproductive.

Modificările nu pot fi de substanţă

În context sunt posibile reconsiderări ale folosinţelor, dar fără modificări de substanţă.
Spre exemplificare, se prezintă soluţiile propuse în urma studiilor efectuate de INCDIF-ISPIF, în cadrul proiectului intitulat „Proiect model de reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi reconstrucţie ecologică a terenurilor amenajate din Lunca Dunării şi luncile râurilor interioare în vederea asigurării folosirii eficiente şi durabile a lor.“

Propuneri privind restructurarea folosinţelor în incinta Gostinu-Greaca-Argeş

În urma reabilitării şi completării amenajărilor de desecare-drenaj, armonizării folosinţelor şi reconstrucţiei ecologice a terenurilor cu potenţial de salinizare şi alcalinizare a rezultat:

• din suprafaţa totală a incintei, folosinţa agricolă din incinta Gostinu-Greaca-Argeş, care ocupă protosolurile de pe grindul fluviatil în suprafaţă de 463 ha, a fost propusă pentru folosinţă silvică;

• suprafaţa agricolă care prezintă potenţial de salinizare şi alcalizare în suprafaţă de 550 ha a fost propusă ca folosinţă piscicolă;

• s-a mărit suprafaţa luciilor de apă de la 93,6 ha la 275 ha;

• folosinţa agricolă din incinta Gostinu-Greaca-Argeş pe ansamblu s-a redus de la 24.431 la suprafaţa de 23.003 ha.

S-au avut în vedere în mod deosebit influenţele pozitive şi negative exercitate de complexul de măsuri asupra ansamblului de condiţii naturale, pedologice, hidrogeologice, hidrochimice. În funcţie de direcţia de evoluţie a acestor procese şi de intensitatea lor au fost prevăzute măsuri necesare îmbunătăţirii situaţiei, atât sub aspectul agriculturii durabile, cât şi sub cel al mediului, urmărindu-se asigurarea condiţiilor necesare unei evoluţii pozitive.

Metodologiile utilizate în incinta Gostinu-Greaca-Argeş se pot aplica, prin extrapolare, şi în alte incinte din Lunca Dunării, ţinându-se seama de condiţiile topografice, pedologice şi hidrogeologice specifice fiecărei incinte.

Nicolae MORAU, Ana-Maria SAVIN, Ion Niţu
INCDIF – ISPIF Bucureşti
REVISTA LUMEA SATULUI NR.13, 1-15 IULIE 2011

Vizualizari: 780



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI