Imprimati articolul

Producţiile la rapiţă ajung la 4.500 kg/ha

Până de curând se spunea că rapiţa nu creşte bine în zonele secetoase din sudul ţării, iar producţiile nu pot depăşi 2.000 kg/ha. Astăzi, în unele dintre aceste zone rapiţa ocupă 60% din culturile de câmp, iar producţiile ajung la 4.500 kg/ha, a afirmat ing. Viorel Nica, directorul general al Agrichim Movila (Ialomiţa, lângă Feteşti). Datele au fost prezentate recent în cadrul evenimentului „Ziua Recoltei“, care s-a desfăşurat la sediul Agrichim, în prezenţa a numeroşi fermieri şi distribuitori.

DSV în România

BioCrop România este reprezentantul exclusiv al DSV (Deutsche Saatveredelung), una dintre principalele companii agricole de cercetare în domeniu din Germania. BioCrop testează de peste 4 ani varietăţile de rapiţă, grâu şi orz în România, prin parteneriat cu staţii de cercetare.

Este al treilea an de când sunt comercializate prin intermediul distribuitorilor naţionali şi regionali. Ferma ialomiţeană Agrichim, partener reprezentativ pentru Biocrop, dispune de 3.600 ha, din care 1.500 ha sunt cultivate în scopul producerii de seminţe.  „Distribuim anual în jur de 3.000 de tone de seminţe – grâu, orz, mazăre, soia, floarea-soarelui, rapiţă şi porumb“, ne-a declarat Viorel Nica în exclusivitate.

Rezistenţă la ger şi secetă

În cadrul loturilor DSV, au fost testate, timp de trei ani, diferite varietăţi de rapiţă, pe pământ românesc, atât la Movila, cât şi în alte ferme.  „Hibrizii obţinuţi prin sistemul Ogura au ca principale calităţi rezistenţa la ger şi la secetă. O altă calitate este producţia constantă, sporul de producţie fiind de 110-120% faţă de media standard a hibrizilor“, a spus Nicolae Nica, directorul general al BioCrop România, în expozeul său.

De exemplu, anul trecut, Exocet – un hibrid tardiv, cu rezistenţă deosebită la secetă – a avut performanţe foarte bune, între 4.500 şi 5.000 kg/ha. Au mai fost prezentaţi Lilian (un soi semitimpuriu cu potenţial foarte ridicat de producţie şi conţinut excelent în ulei) sau Rally (un hibrid semitimpuriu cu rezistenţă deosebită la ger).

Tehnologii obişnuite

„Vreau să vă spun că hibrizii noştri au dat cele mai bune rezultate, în comparaţie cu alţii pe care i-am testat. Drept urmare, sunt cultivaţi în Insula Mare a Brăilei pe suprafeţe de peste 2.500 ha, peste 2.000 ha în Balta Ialomiţei, precum şi în alte zece judeţe ale ţării“, a declarat Viorel Nica.

Conform celor relatate de domnia sa, nu s-au folosit tehnologii speciale. Culturile nu au fost irigate în primăvară. Însă, în toamnă, solul a fost scarificat la 20-25 cm, după care s-a udat bine, pentru aprovizionare. Tot în toamnă s-a făcut şi fertilizare cu 200 kg/ha îngrăşământ complex 15-15-0, iar în primăvară, 150 kg/ha de uree. De asemenea, s-au administrat fungicide şi insecticide.

Ora adevărului

După prezentarea produselor şi a tehnologiei utilizate a început recoltatul fiecărei varietăţi, fiind determinate producţia şi umiditatea fiecăreia. Rezultatele au fost foarte bune, având în vedere condiţiile climatologice din anul 2009.
Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.15, 1-15 AUGUST 2009

֩ Comentarii