Imprimati articolul

Prima şcoală de grădinărit

Şcoala agricolă din Dragomireşti-Vale, azi Grupul Şcolar Agricol, din apropierea Capitalei este cunoscută de multă lume, pe aici trecând zeci de generaţii de tineri care au devenit reputaţi tehnicieni în domeniul horticulturii. Existenţa ei, dar mai ales faima şcolii se datorează în mare măsură primului director, prof. Dumitru Ştefănescu.

La scurt timp după întoarcerea din Franţa, unde urmase cursurile Şcolii Superioare de Horticultură din Versailles (1907-1910), Dumitru Ştefanescu este angajat ca horticultor-agronom în serviciul Casei Rurale, instituţie particulară înfiinţată prin lege specială în anul 1908, ca Societate Anonimă.

În calitate de angajat al Casei Rurale, el primeşte sarcina organizării, la Dragomireştii din Vale – judeţul Ilfov, a unei şcoli de grădinărie – prima de acest gen în România. Şcoala începe să funcţioneze în anul 1912. Ca diriginte titular, respectiv director al Şcolii nou înfiinţată, el şi-a ales, dintre fiii de săteni, primul lot de elevi, pe care i-a instruit şi îngrijit părinteşte, obţinând, într-un timp scurt, rezultate care i-a uimit nu
numai pe localnici.

Diseminarea noului

Sensul existenţei sale ca dascăl a fost instruirea seriilor de elevi capabili de a organiza şi a conduce grădinile de legume moderne, dar mai ales de a difuza în zona respectivă seminţele şi răsadurile de legume sau materialul săditor pomicol de calitate.

Fapt este că, în această perioadă, au fost introduse şi au început să se răspândească multe specii şi soiuri de legume, necunoscute până atunci. În afară de cartofi, fasole şi mazăre, celelalte legume şi zarzavaturi erau produse şi comercializate de grădinarii bulgari care nu concepeau să-şi vândă licenţa.

Într- unul dintre numeroasele sale articole publicate, D. Ştefănescu spune: „Am făcut şi facem pură discuţie academică pe această temă. La lucru nu ne înfigem. Dăm făină, mălai, ouă, ce se găseşte, pe ardei, castraveţi, pătlăgele produse de străini.

Românii pot face şi ei grădinărie. Cauza pentru care nu s-au ocupat până acum de această meserie trebuie căutată nu în nepriceperea lor, ci în întocmirea greşită a rânduielilor agricole şi reaua gospodărire pe care o fac. A lipsit din mijlocul lor cuvântul sincer, dezinteresat, plin de căldură şi sfaturile omului de bine, a lipsit exemplul real, pipăit, pe care n-a avut de unde să-l ia şi de aceea nu l-a luat. Nu crede guvernul nostru că e momentul să intervină cu tot dinadinsul şi să ia măsuri care să deprindă pe săteni cu cultura legumelor?“.

Şcoala de horticultură de la Dragomireştii din Vale, instituţie particulară, dată fiind apartenenţa sa la Casa Rurală, a fost asimilată şcolilor elementare de agricultură, dar din anul 1919 a trecut la stat şi este printre puţinele şcoli de agricultură care a rezistat deselor reforme ale învăţământului agricol, funcţionând şi astăzi, la 100 de ani de la înfiinţare, şi bucurându-se de tradiţia şi de prestigiul pe care i le-a creat primul ei director, Dumitru I. Ştefănescu.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2009

֩ Comentarii