Imprimati articolul

Prima crescătorie intensivă de crap

La Mihăileşti, dr. ing. Gheorghe Ştefan a înfiinţat prima crescătorie intensivă de crap din România. Patronul firmei SC Pelicanul Distribution SRL este totodată şi preşedintele Patronatului peştelui din România.

În lipsa unor date tehnice, a conceput singur o grupare de cuşti metalice – viviere, cum le-a denumit – a căror parte superioară este menţinută la suprafaţă de flotoare. Activitatea propriu-zisă a fost demarată în aprilie 2011. Pe numai 2.000 de metri pătraţi a obţinut o producţie de 75 tone de crap. Spre comparaţie, în crescătoriile clasice producţiile sunt de numai 400-500 kg/ha, iar în mod excepţional, puţin peste 1.000 kg/ha de apă.

Peşte în loc de legume

Inginerul piscicultor de astăzi s-a născut în urmă cu 50 de ani la Nucet (Dâmboviţa), în familia unor legumicultori iscusiţi şi încă de timpuriu a fost atras de prestanţa cercetătorilor de la Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură din localitate.

„Primul meu hobby a fost pescuitul sportiv, la care nu am renunţat nici astăzi. Apoi, în comuna mea natală singurul liceu existent era cel cu profil piscicol. Însă viitorul meu a fost hotărât când am luat contact cu cercetătorii. Când îi vedeam îmbrăcaţi în halatele lor albe mi se păreau deosebiţi, foarte inteligenţi, impozanţi. M-au impresionat atât de mult, încât am devenit piscicultor“ – şi-a amintit Ştefan, cu nostalgie.

După liceu a urmat Facultatea de Piscicultură de la Galaţi (1985). A fost repartizat la Ulmu (Călăraşi).
„Acolo, în apropiere de râul Mostiştea, nu era nimic amenajat, doar un ţăruş înfipt în pământ de directorul întreprinderii. Aşa că am primit sarcina de a înfiinţa o crescătorie care există şi astăzi“ – a declarat interlocutorul nostru.

A fost promovat şef de secţie procesare, la Piscicola Călăraşi, apoi la Centrala peştelui din Bucureşti. Ulterior, i s-a oferit funcţia de director la Piscicola Călăraşi.

A preferat domeniul privat

„În 1995 şi 1996 am lucrat în Anglia, la Bursa de peşte Billinsgate din Londra, şi am absolvit cursurile de Master pentru Management în re­surse piscicole la Universitatea din Hall“ – a precizat Gheorghe Ştefan.

Revenit în ţară la sfârşitul anului 1996, şi-a înfiinţat prima firmă. A deschis o secţie de procesare a peştelui în Piaţa Crângaşi din Bucureşti şi trei magazine de peşte. În paralel, a început importul şi distribuţia de produse din peşte, sub brandul Pelicanul.

Câţiva ani mai târziu, în 2005, a acceptat provocarea de a înfiinţa Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), iar în 2010 a devenit consilier al ministrului Agriculturii.

Investiţie cu fonduri proprii

La înfiinţarea fermei a folosit numai fonduri personale. În opinia sa, birocraţia este exagerat de mare şi ar fi dus la întârzieri şi chiar la pierderi, chiar dacă ar fi beneficiat de 50% fonduri europene. Întreaga construcţie este concepţie proprie, perfecţionată în timpul execuţiei. Producţia piscicolă este asigurată integral. Din păcate, poliţa de asigurare nu este subvenţionată de MADR, aşa cum se întâmplă în cazul culturilor de câmp.

Fermă şi performanţe

Pe lacul de acumulare Mihăileşti au fost amplasate 20 de viviere pe flotoare, legate între ele cu punţi metalice de trecere. În fiecare cuşcă de 192 mc pot creşte anual 2.000 de peşti, care ajung la aproximativ 4 t. Există încă o vivieră mai mică, mobilă, folosită la transportul peştelui viu din largul apei la mal.

Ferma mai dispune de un depozit în care se află furajele şi de un atelier mecanic. Hrăna peştilor este importată din Austria, furajele conţinând 30-32% proteină şi vitamine. Ca urmare, producţia se ridică la aproximativ 30 kg/mc de apă. Spre deosebire, hrana clasică este compusă din porumb, grâu, tărâţe şi floarea-soarelui, cu aport redus de proteină.

Popularea o face cu puiet din Bulgaria, pentru că, la noi, fermierii nu folosesc furaje de calitate. Din acest motiv, în primul an peştii au 50-60 g, comparativ cu cei importaţi, care au peste 200 g (!).

„Practic, ciclul de producţie se scurtează cu un an. În România, pentru ca un crap să ajungă la 3 kg, trebuie să treacă cel puţin trei ani. Însă, bine hrănit, atinge aceeaşi greutate în numai doi ani. La mine, în Bulgaria sau Ungaria, puietul creşte într-un singur sezon de la 200 g la 3 kg. Astfel, investiţia este recuperată mai repede, deci creşte profitul“ – a afirmat Gheorghe Ştefan.

Vânzări în supermarket

În principal, vânzările sunt derulate prin două reţele mari de supermarket-uri, Metro şi Selgros, cam 3 t săptămânal. Transportul peştelui viu este făcut cu o autovivieră prevăzută cu două bazine şi o instalaţie de aerare a apei.

Totodată, Gheorghe Ştefan a cumpărat o rulotă din Germania pe care a instalat-o la intrarea în fermă. Aici va vinde direct consumatorilor din zonă şi chiar celor din Bucureşti, care vor neapărat peşte viu.

Dezvoltarea afacerii

„Anul viitor vreau să măresc densitatea, de la 2.000 la 2.500 de peşti într-o vivieră. Acest lucru este posibil pentru că lacul are potenţial, având volumul de 75 milioane de metri cubi. Am făcut măsurători ale oxigenului solvit în lunile caniculare de vară şi am constatat că se menţine concentraţia optimă datorită curenţilor subacvatici. Astfel, producţia totală va creşte la 100 t, pe 2.000 mp de apă“ – ne-a relatat Ştefan.

Domnia sa a adăugat că a cumpărat deja materiale necesare pentru a construi încă o unitate cu 20 de cuşti, dublând suprafaţa. Astfel va ajunge la 200 t de crap.

De asemenea, întreprinzătorul a concesionat întreg lacul (1.200 ha). În acest an l-a repopulat cu 5 milioane de puieţi (40 t). Însă recoltarea va începe abia în 2013, când peştii vor fi dezvoltaţi, cât să asigure rentabilitatea. Producţia anticipată va fi de cel puţin 500 t/an.

Venitul va fi completat cu încasări percepute pentru pescuit sportiv, stabilite la 20 lei/persoană. Altă investiţie vizează o secţie de procesare primară, ridicată pe malul lacului. Va fi prevăzută cu maşină pentru producerea fulgilor de gheaţă, cameră frigorifică şi cu un magazin pentru vânzarea peştelui.

Exploataţia, în cifre
Suprafaţa luciului de apă – 2.000 mp
Număr de cuşti – 20
Volum cuşcă – 192 mc
Volum total – 3.840 mc

Cheltuieli
Achiziţionare puiet: 21.000 lei
Furaje: 289.000 lei
Salarii: 168.000 lei
Alte cheltuieli: 20.000 lei

Producţie
Spor de greutate per vivieră: 3,35 t
Media recoltată per vivieră: 3,75 t
Recoltă totală: 75 t

Vânzări
Preţ de vânzare: 10 lei/kg
Greutate medie per peşte vândut: 1,875 kg
Greutate totală: 75.000 kg
Rezultatele globale
Cheltuieli totale: 498.000 lei
Încasări totale: 750.000 lei
Impozit 16%: 40.320 lei

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii