Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Premierului BOC chiar nu-i plac poamele Feleacului?

„Noi cu cine votăm?“ Întrebarea vine din interiorul cercetării agricole româneşti şi este pusă de o doamnă a cărei fişă profesională cuprinde atât lucrări ştiinţifice publicate, cât şi realizări practice incontestabile. Este vorba de dr. ing. Eugenia HĂRŞAN, actuala directoare a Staţiunii de Cercetare Pomicolă de la marginea Clujului. Eram de faţă. O personalitate din domeniul cercetării ştiinţifice româneşti se adresează la telefon: „Ce mai faceţi, doamnă directoare?“ şi răspunsul: „Încă n-am murit împreună cu staţiunea“.

Repede aveam să mă lămuresc că era vorba despre unul dintre exemplele critice prin care trece cercetarea ştiinţifică românească din domeniul agriculturii. Până să ajung la faţa locului am încercat o renovare a ultimilor 50 de ani de existenţă ai acestei unităţi de referinţă a cercetării agricole şi gândul m-a dus spre celebrul Rudolf Palocsay, biolog autodidact de talia marelui grădinar mondial V. I. Miciurin. De la celebrul Palocsay şi până acum în staţiune au activat personalităţi care au adus o mare cinste horticulturii româneşti. Ultimul produs al acestei şcoli este actuala directoare a staţiunii, dna Eugenia Hărşan, sub a cărei gestionare unitatea de cercetare pomicolă din Cluj a fost distinsă cu un număr impresionant de distincţii ştiinţifice.

Pentru rezultatele obţinute în ultimii doi ani, Staţiunea a primit la diferite concursuri regionale şi internaţionale „Proinvent“ 14 diplome – medalii de aur, argint şi bronz pentru diferite soiuri de păr, măr, floarea gerbera etc.; „Premiul SRH 2008“ pentru crearea şi înregistrarea, în perioada 2004 – 2008, a nouă soiuri de trandafiri – autori St. Wagner, Roman Gabriela; „Premiul SRH 2008“ pentru soiul de gerbera Rosamia – autori Maria Cantor, Lenuţa Chiş. Într-un moment în care cercetarea agricolă se îndrepta spre colaps, staţiunea din Cluj a reuşit să deruleze un număr de 30 proiecte, de pe urma cărora a încasat aproape 2,6 milioane de lei.

Răsplata – o ruşine naţională

– Toate bune şi frumoase, doamnă directoare, dr. ing. Eugenia Hărşan. Dar acum, ce-i de făcut pentru supravieţuire? Terenul a rămas mai puţin de un sfert, datoriile au crescut, nu primiţi niciun ban pentru existenţă…

– Într-adevăr. Chiar dacă sunt mai nouă în funcţie, lucrând de ani de zile în staţiune am asistat la tot ce s-a întâmplat cu unitatea noastră şi în general cu cercetarea ştiinţifică din agricultură. Aş putea scrie o carte despre măsurile luate de autorităţi, fără nicio logică, mai ales în ultimul timp.

Aş aminti doar câteva: întârzierea nepermisă a clarificării situaţiei fondului funciar, fapt ce a condus la acţiuni de distrugere şi sustragere de material biologic valoros, plante, fructe şi flori. Insist în mod deosebit asupra aşa-ziselor „dividende“ – drepturi acordate până în anul 2000 în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 unor presupuşi foşti proprietari – , astfel încât suprafaţa revendicată era în momentul respectiv de 1,5 ori mai mare decât suprafaţa unităţii. Fapt este că prin aceste abuzuri încurajate de oficialităţi suprafaţa pomicolă a staţiunii a scăzut de la 1.037 hectare, cât avea în 1990, la 366 ha în anul 2002.

O lege luată în batjocură

Avem o lege care, în sfârşit, ar repara din dezastrul de acum, dar de luni de zile nu se pune în aplicare. Încă din luna august am trimis la Preşedinţie, Guvern, Ministerul Agriculturii, la Finanţe etc. o scrisoare, dar niciun răspuns. Să v-o redau: „În temeiul art. 28 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj se preia şi se integrează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat – respectiv Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Reorganizarea urma să se facă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii (02.04.2009). Termenul prevăzut de lege a expirat, dar hotărârea de Guvern nu a fost adoptată. Potrivit aceleiaşi legi, Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj trebuia să fie reorganizată ca instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Fapt este că aplicarea efectivă a legii se datorează refuzului Guvernului de a promova actul oficial de aplicare a acestei legi. Această tergiversare adânceşte criza în care se află cercetarea românească în domeniul horticulturii, afectează în continuare activitatea şi situaţia financiară a unităţii, ajunsă în pragul colapsului. Nu întâmplător, în ultimii ani SCDP Cluj a fost obligată să predea din patrimoniu aproape 700 ha, terenuri solicitate de către unele persoane care prezentau acte false de proprietate. Aceasta cu sprijinul direct al ADS şi al autorităţilor locale.

Care ar fi şansa? Şansa supravieţuirii există şi ea este conturată cu profesionalism de doamna Hărşan.

• Acordarea de sprijin financiar din bugetul MAPDR pentru activitatea de cercetare, ca o recunoaştere a rezultatelor pe care SCDP – Cluj le-a pus la dispoziţia agriculturii României în cei 52 de ani de activitate (85 de soiuri, 120 de tehnologii noi, peste 10 milioane de pomi altoiţi, portaltoi şi butaşi înrădăcinaţi de arbuşti fructiferi, tufe altoi de trandafiri, material dendrologic, seminţe şi butaşi de flori).

• Retehnologizarea sectoarelor de dezvoltare-staţii-pilot, a serelor şi câmpurilor de cercetare.

• Valorificarea urgentă prin licitaţie publică a bunurilor imobile din proprietatea staţiunii care nu mai sunt necesare activităţii de cercetare-dezvoltare. Practic, sumele obţinute din aceste tranzacţii ar acoperi în totalitate necesarul urgent de fonduri pentru acest an şi ar face posibilă returnarea integrală a datoriilor pe care le are unitatea.

• Asigurarea din bugetul MAPDR de fonduri pentru finanţarea investiţiilor şi dotărilor necesare realizării obiectivelor de cercetare-dezvoltare.

• Acordarea de credite şi împrumuturi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.

Sunt propuneri de bun simţ şi, ceea ce este foarte important, ele pot fi materializate cu eforturi bugetare sustenabile. Cu condiţia ca actualii guvernanţi să dorească cu adevărat supravieţuirea cercetării agricole din România. Domnul Emil Boc este clujean şi poate nu ar fi rău dacă s-ar opri măcar un ceas în vârful Feleacului să se documenteze ce a fost şi ce a mai rămas din staţiunea pomicolă a judeţului. Asta cât mai repede posibil, până când supuşii domniei sale nu vor transforma în surcele întreaga livadă.

Date de referinţă

• Staţiunea pomicolă din Cluj a fost înfiinţată în 1953, avându-l ca director pe celebrul biolog autodidact Rudolf Polocsay.

• De-a lungul anilor, la staţiunea din Cluj au fost omologate şi introduse în patrimoniul pomicol naţional peste 27 de soiuri, a căror valoare ştiinţifică a fost confirmată de horticultori.

• Decăderea a început după 1992, dar cei care au scrijelit adânc în trupul pomilor de aici sunt recuperatorii de terenuri, sprijiniţi de autorităţile locale. Fostul primar al Clujului, Emil Boc, este implicat în aceste abuzuri care au condus la dezastrul faimoasei livezi de pe Dealul Feleacului, nu ca beneficiar direct, ci ca autentificator de acte false.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2009

Vizualizari: 1403



֩ Comentarii

 
֠ 1.     calin -- (9-November-2009 )
Trist dar adevarat tot amaratii de oameni la care le-au fost confiscate abuziv terenurile sunt cei care distrug agricultura romaneasca? Doamna Harsan sa faca cercetare pe terenurile cumparate de dansa, cat despre Universitatea de Stiinte Agricole stiim bine ce mult ii doare de cercetare exemplul cel mai bun ar fi terenul de la Polus, sau Metro, sau terenul de langa Bila si exemplele pot continua. Un managment prost a dus la situatia in care se afla statiunea.

֠ 2.     Alexandru Fira -- (25-November-2009 )
Comentatorul de mai sus are in mare parte dreptate. Dar nu in totalitate.

֠ 3.     Alexandru Fira -- (30-November-2009 )
Adevarul e undeva la mijloc. Si management prost la Statiune, si nepasare, si orgoliu, si lacomie din partea altora de afara, si legi prost facute, si guvern care nu are ce cauta la conducerea tarii.

֠ 4.     Alexandru fira -- (3-May-2010 )
De acord cu cele scrise despre USAMV. Si acum o veste buna : ceva informatii despre sectorul nostru de micropropagare in vitro, postate pe site-ul nostru neoficial: http://sites.google.com/site/vitroscdpcluj/cover-page

֠ 5.     Alexandru Fira -- (3-July-2010 )
Metoda de aclimatizare ex-vitro pusa la punct la SCDP Cluj (Palocsay): http://sites.google.com/site/alexfirasplaceontheweb/new-ex-vitro-acclimation-method Aplicarea cu succes a metodei flotatiei pentru inradacinarea directa ex-vitro a minibutasilor de mur: http://www.youtube.com/watch?v=cXQDgWsTg7w Doresc finantare/sponsorizare pentru a aplica metoda aceasta la scara mare si pentru a face mai multe variante experimentale, pentru optimizarea metodei pentru fiecare specie si soi. Am nevoie de mai multe lighene si de bazine adevarate.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI