Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Prahovenii, la vremea însămânţărilor

Suntem la vremea semănatului grâului. Mulţi cultivatori însă nu au banii necesari pentru procurarea îngrăşămintelor chimice şi a seminţei, ca să nu mai spunem de cei care au probleme mari cu executarea arăturilor şi cu pregătirea solului. Mai mult, aceste din urmă lucrări nu pot fi făcute în condiţii de calitate din cauza uscăciunii excesive a pământului. Să sperăm că ultimul val de ploi va fi folositor!

Un fapt îmbucurător: sămânţa!

Ce se întâmplă acum într-una din zonele consacrate pentru cultura grâului - Prahova, acolo unde, în condiţiile lui 2010, s-a obţinut totuşi un nivel satisfăcător de producţie? Un bun cunoscător al locului, inginerul agronom Ion Albiţă, cu state îndelungi la Direcţia agricolă judeţeană, ne spune că un număr mare de societăţi de profil din judeţ, în condiţiile date, au obţinut la grâu între 3.000-4.000 kg/ha şi chiar 4.500-5.000 kg/ha. De la domnia sa aflăm că sămânţa, din soiuri superioare, este asigurată pe plan local în principal de către SC Semina Albeşti, o mare firmă consacrată în domeniu, care a preluat şi Semrom Prahova.

Ce fac cultivatorii?

Ciorani. Ing. Vasile Păun, directorul societăţii agricole din Satul de Sus, „20 Mai“, cum este cunoscută, ne spune că, timpul fiind înaintat, trage să are repede şi să-şi asigure seminţe de calitate pentru 500 ha. Are în vedere soiuri de înaltă productivitate: Glosa, Alex, Antonius, iar pentru a păşi mai departe pe calea performanţei îşi asigură îngrăşămintele necesare. Se zbate să-şi procure şi carburanţii. Banii sunt puţini. Nici vorbă de subvenţia promisă de guvern. „Pierdem mult timp cu formalităţile. Păcat!“

Tătărani. Un sat mic de la marginea Ploieştiului a strâns laolaltă terenurile din mai multe aşezări din zonă: Brazi, Bărcăneşti, Puchenii Mari. Administratorul societăţii numită PRIS, dl Ion Petre, este tare necăjit că pământu-i ca piatra şi că se ară foarte greu. Are de cultivat 1.200 ha cu grâu şi vrea performanţă ca şi până acum. Îşi doreşte pe mai departe şi loturi semincere din soiurile consacrate aici: Dropia şi Glosa. Nu încape vorba să nu reuşească! Cu banii-i greu, ca peste tot. Se descurcă şi nu prea. Mai crede în subvenţia guvernului! O veni, n-o veni, nimeni nu ştie.

Să nu uităm de perimetrele irigabile...

Mizil. Oraşul a redevenit agricol prin ambiţia mai multora dintre localnici. Dl Mihai Afiliu, administratorul SC AfiliuTrans, este nu numai bun morar şi brutar, dar şi un bine-cunoscut cultivator de grâu. Cultivă, an de an, peste 1.500 ha. Folosind soiurile Dropia, Glosa şi Delabrad a obţinut o medie de 4.800 kg/ha. În 2010 a înmagazinat cu mult peste 1.000 tone de grâu foarte bun. Are însă o mare durere pe suflet. Cultivă grâul în perimetre irigabile, dar n-are un strop de apă. A făcut intervenţii la cei în drept. Degeaba. Insistă. Vrea să ude măcar un sfert din suprafaţă. „Reţeaua de canale este bună. Putem avea apă la capul locului. Uite, am arat tot, semănătorile sunt gata, sămânţa, la fel. E prea mult să avem şi apă când ne trebuie?“

Ce să mai adăugăm la toate acestea? Poate o regândire a amplasamentelor la această cultură, la utilizarea acelor sisteme de irigaţii din câmpia Prahovei şi din cea a Buzăului, de acolo de unde poate veni apa pe canale. Ca în vremurile bune!

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.19, 1-15 OCTOMBRIE 2010

Vizualizari: 1041



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI