Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Porumbul şi grâul rămân la putere în judeţul Bacău

Porumbul şi grâul vor rămîne şi în acest an culturile de bază în structurile agricole organizate de fermierii din judeţul Bacău, dar planul de culturi este puternic influenţat de condiţiile agrometeorologice de anul trecut şi chiar din iarna abia încheiată. Ca în multe alte zone din ţară, culturile de rapiţă au fost afectate de secetă şi de iarna grea, iar cei mai mulţi dintre cultivatori au optat pentru întoarcerea suprafeţelor şi semănarea lor fie cu floarea-soarelui, fie cu porumb. „Este încă  prematur să vorbim de suprafeţe întoarse la rapiţă - ne-a declarat, la începutul lunii aprilie, Ioan Chiriac, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură -, iar fermierii vor decide fiecare după propriile condiţii şi interese cum vor acţiona.“

Grâul a iernat în condiţii bune, pentru că îngheţul a venit târziu, prin ianuarie, şi a fost şi multă zăpadă. Probleme deosebite au fost la rapiţă. Plantele cu numai două frunze nu au rezistat, iar cele acoperite masiv de zăpadă s-au asfixiat. „Sigur vor fi suprafeţe importante întoarse la rapiţă, dar sunt alternative pentru reînsămânţare cu porumb sau cu floarea-soarelui, spunea Ioan Chiriac. Tendinţa generală este de a se însămânţa cu porumb, pentru că în ultimii ani a avut un preţ bun, iar producţiile pe suprafaţă au fost ridicate. Se vede şi din vânzările care se fac la marii integratori din agricultură“.

Din cele 13.500 ha de teren înfiinţate cu grâu în judeţul Bacău foarte puţine au fost compromise. Nu au apărut, încă, semnale din teritoriu că este altfel. La rapiţă însă, din 4.200 ha, circa 2.000 au intrat cu mari probleme în iarnă. „Cred că suprafaţa întoarsă va ajunge la circa jumătate, opina directorul Direcţiei Agricole. Dar fermierii cred că sunt mulţumiţi de acest procent, pentru că rapiţa este o cultură agricolă care aduce bani buni, imediat, fără cheltuieli mari. Producţia de rapiţă, în 2012, va fi mică în general peste tot, deci preţurile vor fi bune. Iar suprafeţele care pot da măcar 1.500 - 2.000 kg la hectar sunt de lăsat în cultură, pentru a se acoperi cheltuielile. Înlocuirea cu floarea-soarelui este o idee bună, dar deciziile aparţin fermierilor. Depinde ce posibilităţi de valorificare au. Poate unii pot vinde mai bine porumbul. Dar eu cred că ar trebui să se cultive şi floarea-soarelui, pentru că este un produs căutat pe piaţă.“

Rapiţa pierdută, compensată cu plante tehnice

Inginerul Mihai Pantelimon lucrează, în comuna Letea Veche, 340 ha. Circa 40 ha au fost cultivate cu rapiţă, pe care crede că le va întoarce integral. „Rapiţa cred că o vom întoarce pe cel puţin 80% din suprafaţă şi vom completa terenul cu floarea-soarelui, spune fermierul. Probabil că se va semăna mai multă floarea-soarelui la nivel naţional, având în vedere supra­faţa mai mică de grâu, plus circa 150.000 ha de rapiţă întoarse. Compensăm astfel tot cu plante tehnice.“ Familia Pantelimon deţine trei societăţi agricole, dintre care una în comunele Sascut şi Tătărăşti. Numai în Letea Veche cultivă, din toamnă, 60 ha cu grâu, iar diferenţa va fi cu porumb şi floarea-soarelui, ultima pe circa 50 ha.

„Cultura porumbului ne-a dat satisfacţie an de an, spune Mihai Pantelimon. Am reuşit să arăm, din toamnă, toată suprafaţa. Ninsorile din iarnă au acoperit o parte din deficitul de apă din sol, dar suntem pregătiţi material, cu îngrăşăminte, seminţe şi pesticide. Motorina o vom lua la preţul de piaţă, dar încă mai aşteptăm o confirmare a subvenţiei la motorină care să ne ajute, pentru că preţul carburantului este destul de ridicat. În Sascut şi Tătărăşti familia lucrează aproape 420 ha. Acolo s-au semănat 300 ha cu păioase, având în vedere specificul zonei şi potenţialul terenului. Dar vor fi cultivate şi 60 ha cu floarea-soarelui şi alte 60 ha cu porumb. Sămânţa pusă, deja, în parte, în pământ este numai de calitate, de la Pioneer şi KWS, iar la floarea-soarelui se va încerca şi brandul Clearfield, pentru floare cu o erbicidare mai bună. „Ceea ce aşteptăm acum – a mai precizat Mihai Pantelimon –, sunt ploile. Nu s-a acoperit deficitul de apă.“

Porumbul şi grâul bat plantele tehnice

Între Bacău şi Sascut, la Fărăoani, fermierii preferă în structura de culturi tot porumbul şi grâul, dar nu renunţă nici la rapiţă sau floarea-soarelui. Până acum au cultivat şi sfeclă de zahăr, dar spun că au fost dezamăgiţi de condiţiile de lucru cu fabrica şi cu statul. Subvenţiile la sfeclă, de exemplu, au venit foarte greu. Maria Antal lucrează, tot cu familia, 300 ha. Au accesat proiecte europene, au achiziţionat deja un tractor de 210 CP, la care pun remorcă şi plug reversibil. Au şi combină de recoltat, dar au depus alte două proiecte pentru a completa gama de maşini cu o combină şi un utilaj de fabricat peleţi din resturile vegetale de pe câmp. „Până acum – spune Maria Antal – am făcut toate lucrările la timp, dar am întors şi noi suprafaţa de rapiţă, pe 20 ha. În locul ei vom semăna floarea-soarelui. În structura de culturi avem orz, grâu (deja însămânţat), porumb, floarea-soarelui.

Anul trecut am optat pentru sămânţă Syngenta (la porumb), iar la grâu pentru un soi românesc, Arieşan, cunoscut de ani buni şi care ne-a dat satisfacţie, cu care am obţinut, în medie, cinci tone la hectar, dar pe un teren pe care abia l-am luat în lucru şi pe care mai avem de aplicat amendamente. La porumb mergem cu 8 - 10 tone la hectar. “Vecinii lor, fraţii Farcaş-Gherghina, Adrian şi Ciprian, lucrează circa 220 ha. „Condiţiile de mediu, spun ei, sunt aceleaşi, mergem pe aceeaşi structură de culturi şi folosim, în general, aceleaşi soiuri. Şi noi am avut 22 ha de rapiţă, pe care le-am întors şi ne vom orienta să înlocuim cultura cu floarea-soarelui. Cât de cât, mai scoatem din pagubă. Aşteptăm, acum, mai multă ploaie, să completăm rezerva de apă din sol.“

Petru DONE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.  9, 1-15 MAI 2012

Vizualizari: 691


֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI