Imprimati articolul

Plantele transgenice, în plină expansiune

• Europa le importă, în loc să le cultive

Simpozionul cu tema „Biotehnologiile agricole în România“ a fost organizat recent de Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti.

Europa îmbogăţeşte ţări terţe

„La Bruxelles am mulțumit forurilor europene pentru privilegiul creat țărilor UE, inclusiv României, de a importa soia și șroturi de soia modificată genetic, peste 40 milioane de tone, fără a permite statelor membre să cultive plante MG“, a declarat acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române, moderatorul simpozionului. Domnia sa a participat, în ultimele două luni, la mai multe evenimente internaționale, care au avut loc în Franța, Belgia sau Ungaria, unde a fost abordată chestiunea OMG. De asemenea, a fost prezent și la un congres în China, țară care a dat liber la cultivarea OMG. Motivul este că, la ora actuală, China importă peste 30 milioane de tone de furaje MG, pentru a asigura hrana în zootehnie, domeniu aflat în plină expansiune.

De la insecticid organic la porumb transgenic

Prima lucrare de specialitate, „Impactul utilizării porumbului transgenic asupra mediului: persistența proteinelor Bt în sol“, a fost prezentată de prof. Elena Marcela Badea, de la USAMVB Timișoara. „Din cele 148 milioane de hectare, alocate anul trecut culturilor cu OMG, o bună parte este reprezentată de plante rezistente la atacul unor dăunători, folosind gene de la o bacterie banală din sol, Bacillus thuringiensis (Bt)“, a afirmat Badea. În opinia sa, Bt produce în faza de sporulare proteine insecticid sub formă de cristale parasporale, care conțin una sau mai multe proteine (toxine Cry), numite și δ-endotoxine. Toxinele sunt activate de proteazele gazdei, legarea de receptori inducând formarea unei structuri oligomerice, care au competențe inserționale. În final, este indusă, în cele mai multe cazuri, inserția în membrană.

Interesant este că Bt a fost folosit ca insecticid din anii '50. Prima genă care codifică o toxină Bt a fost clonată în 1981, iar modul lor de reglare a fost cunoscut în 1986. Apoi a fost transferată la porumb, în 1990. Primii hibrizi Bt au fost vânduţi în anul 1997. Cu toate că insecticidul Bt avea o istorie îndelungată de utilizare sigură ca insecticid organic, obţinerea produsului comercial a durat 16 ani. Proteinele Cry sunt grupate în cel puțin 50 de subgrupe, cu mai mult de 200 de membri. Cel mai mare grup conține membrii cu trei domenii. Conform nomenclaturii toxinelor produse de Bt, există 143 de toxine Cry. În funcţie de omologia secvenţei aminoacizilor, toxinele sunt clasificate în mai multe grupe: Cry I toxice pentru lepidoptere; Cry II toxice pentru lepidoptere și diptere; Cry III toxice pentru coleoptere; Cry IV toxice pentru diptere. Cry V și CryVI active împotriva nematodelor.

Monitorizările, efectuate

Marcela Badea a explicat că, în mod normal, proteinele şi ADN sunt descompuse de microorganismele din sol. Însă trebuia verificat dacă acest proces este valabil și în cazul celor provenite de la porumbul Bt. Monitorizările efectuate în condițiile solului de la Stațiunea Lovrin (județul Timiș) au încercat să stabilească dacă aceste proteine cu acţiune insecticidă ajung în sol şi în caz afirmativ, în ce cantitate; dacă se acumulează în timp şi dacă afectează microorganismele implicate în circulaţia nutrienţilor.

Monitorizarea persistenţei în sol a proteinelor sintetizate s-a făcut pentru porumbul MON810 x NK603 (sintetizează proteina Cry1Ab), 89034 (sintetizează proteinele insecticide Cry1A105 şi Cry2Ab2) şi 89034 x 88017 (sintetizează proteina modificată Cry3Bb1). Combinaţia proteinelor insecticide Cry1A.105 şi Cry2Ab2 într-o singură plantă asigură o pro­tecţie mai eficientă şi oferă un mijloc suplimentar de combatere integrată a insectelor. Cry3Bb1 conferă protecţie împotriva unor insecte coleoptere dăunătoare, printre care membrii complexului viermilor rădăcinilor (Diabrotica spp.).

Proteinele nu poluează solul

Cercetătoarea a spus că, în urma recoltării probelor de sol, în lunile noiembrie și aprilie, la adâncimi de 0-15 cm și 15-30 cm, s-a constatat că prezenţa în sol a proteinelor Bt sintetizate de porumbul care cumulează mai multe transgene a fost influenţată de tipul de endotoxină sintetizat, nu şi de numărul transgenelor exprimate. Proteina Cry3Bb1 a fost rapid degradată şi au urmat Cry2Ab2 şi Cry1Ab (CryA.105). Fpt important, cantităţile de proteine Bt ajunse în sol au fost sub limita de determinare sigură la aproximativ 40 de zile de la recoltare şi, practic, inexistente după şapte luni.

„Aceste rezultate confirmă datele publicate în literatura de specialitate, care atestă faptul că proteinele Bt nu se acumulează în sol. De altfel, peste 80% din pesticidele utilizate în agricultura organică se bazează pe acţiunea insecticidă a acestor proteine. Dar noi trebuie să monitorizăm, pentru că așa cere legislația“, a afirmat Badea.

Studiul a mers mai departe, iar cercetătorii români au analizat cantitatea de proteine Cry din frunzele şi rădăcinile senescente ale porumbului Bt11 × MIR604 × GA21. Datele obținute au arătat că rata de degradare a proteinei Cry1Ab este mai mică decât cea a proteinei mCry3A, atât în frunzele cât şi în rădăcinile senescente. De asemenea, în raport cu nivelurile din frunzele mature, în frunzele senescente conţinutul de proteină Cry1Ab a fost echivalent cu 50%, iar cel de proteină mCry3A a fost de aproximativ 10%. Apoi, în raport cu nivelurile din rădăcinile mature, în rădăcinile senescente conţinutul de proteină Cry1Ab a fost echivalent cu aproximativ 35%, iar cel de proteină mCry3A a fost de aproximativ 2%.

„Rezultatele monitorizării au evidenţiat faptul că proteinele Cry1Ab şi mCry3A sunt foarte instabile în reziduurile vegetale, iar în sol ajung în cantităţi extrem de mici şi, fiind rapid degradabile, nu se acumulează“, a precizat Badea, în finalul expunerii. La același eveniment, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, a prezentat „Impactul economic al utilizării unor plante transgenice în agricultura României“, iar Ioan Zagrai, șef Departament Cercetare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Bistrița, „Perspectivele culturii prunului transgenic în România“. Asupra acestora, vom reveni în numerele viitoare.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 1, 1-15 IANUARIE 2012

֩ Comentarii