Imprimati articolul

Plantaţiile viticole în pragul primăverii

Dr. Lucia – Liliana Tomoiagă

În perioada de repaus vegetativ, până la dezmugurit, în calendarul lucrărilor care trebuie efectuate de viticultori sunt cuprinse două acţiuni mai importante. Prima, efectuată înainte de tăiere ţine de stabilirea viabilităţii ochilor, după gerurile de iarnă. Cea de-a doua priveşte atât diagnosticarea cât şi ansamblul măsurilor medico-sanitare care se iau pentru prevenirea apariţiei şi a răspândirii unor patogeni sistemici.

Controlul viabilităţii ochilor

Îngheţurile de iarnă sunt păgubitoare mai ales atunci când temperaturile scad sub
–15 respectiv -24°C, întrucât afectează sănătatea întregului butuc, fiind vătămaţi pe rând mugurii din ochi de iarnă, ţesutul lemnos la coardele anuale, precum şi formaţiunile multianuale.

Una dintre primele lucrări ce se execută primăvara, după dezgropat, este controlul viabilitaţii ochilor, ocazie cu care se constată pierderile. Operaţiunea constă în recoltarea unor probe de 20-30 coarde care se ţin câteva zile la temperatura camerei. La coardele recoltate se secţionează ochii: cei care în secţiune prezintă o coloraţie brun-negricioasă sunt afectaţi, iar cei de culoare verde sunt vii.

Tăierea de rodire a viilor afectate de ger

Când procentul de ochi pieriţi depăşeşte 20%, la tăiere se va lăsa un număr mai mare de coarde pe butuc, proporţional cu pierderea, ţinând seama că o coardă echivalează cu cea 10-12 ochi. Dacă pierderile de ochi depăşesc 40- 50%, tăierea se va amâna şi se va efectua după intrarea în vegetaţie. Atunci se conturează mai bine zonele distruse, care trebuie înlăturate prin operaţia de tăiere. Dacă părţile sănătoase rămase pe butuc nu asigură obţinerea unei producţii corespunzătoare, se vor administra îngrăşăminte azotoase, potasice şi fosfatice, concomitent cu executarea unui ciupit, pentru stimularea emiterii copililor, uneori fertili, care vor servi totodată şi la refacerea butucului cu elemente de vegetaţie sau chiar de rod pentru anul viitor.

Prevenirea şi combaterea bolilor înainte de dezmugurit

O serie de boli care au afectat viţele în anul anterior pot fi diagnosticate imediat înainte de intrarea în primăvară. În timp ce formele de manifestare diferă de la un patogen la altul,  măsurile de combatere sunt de cele mai multe ori asemănătoare. Ele însumează o serie de lucrări cum sunt tăierile, strângerea şi arderea materialului infectat rezultat în urma acestora.

Tehnica reformării butucilor este eficientă, în condiţiile în care necroza nu atinge portaltoiul. Identificarea butucilor infectaţi se efectuează în perioada de vegetaţie, respectiv mai-iunie pentru eutipoză şi BDA şi iulie- august, pentru Esca şi BDA. Butucii simptomatici se marchează cu vopsea, iar lăstarul lacom se protejează cu un manşon de plastic. Rata de succes a reformării butucilor este de 75% pentru viţele sub 25 de ani.

Principalele simptome ale îngheţului

• Ochii îngheţaţi care se desprind sub presiunea degetului, iar secţiunea lor prezintă o culoare brun-neagră.
• Lemnul şi coardele afectate de ger prezintă în secţiune transversală sub scoarţă o zona brun-negricioasă.
• În cazul unor geruri mai severe, apar excorioaze şi crepături care favorizează instalarea cancerului bacterian.

Putregaiul negru

Diagnoza: prezenţa strugurilor mumifiaţi.
Profilaxia: distrugerea prin ardere a strugurilor mumifiaţi.
• Executarea unei arături adânci de primăvară, înainte de dezmugurit, pentru a încorpora boabele mumifiate căzute pe sol (boabele bolnave, acoperite cu pământ, nu produc sporii care ar putea infecta viţele în cursul dezvoltării;
• Eliminarea viilor abandonate;
• Aplicarea echilibrată îngrăşămintelor cu azot.

Putregaiul alb

Diagnoza: prezenţa boabelor căzute pe sol, acoperite cu picnidii pustulare mici, alb-cenuşii, îngropate în epiderma bobului.

Profilaxia este aceeaşi ca la putregaiul negru.

Putregaiul cenuşiu

Diagnoza : În perioada de repaus, pe coarde, botrytisul poate fi observat sub forma unor pete alungite, de 2-5 mm lungime, pe care de cele mai multe ori se formează scleroţii, organele de rezistenţă ale ciupercii.

Profilaxia are scopul de a limita sursele primare de infecţie.

Excorioza

Diagnoza: butuci uscaţi, ulceraţii pe coarde care prezintă o albire neuniformă acoperită cu punctuaţii mici, negricioase, reprezentate de picnidiile ciupercii;
Profilaxie: Iarna se fac observaţii privind prezenţa maladiei şi delimitarea focarelor, pentru a se decide necesitatea ulterioară a tratamentelor.
Esca; înnegrirea şi moartea braţelor (BDA)

Diagnoza: În perioada de repaus vegetativ, butucii bolnavi prezintă aspectul de „braţ mort”, caracteristic bolii. În interiorul lemnului, fungii implicaţi distrug structurile la nivel celular, blocând parţial sau total circulaţia sevei. Daunele se agravează an de an şi pot conduce, în final, la uscarea şi pieirea butucilor afectaţi.

Eutipoza

Diagnoza: în perioada de repaus simptomele caracteristice sunt butuci şi braţe uscate. La forţarea îndoirii, lemnul crapă în trei planuri rectangulare, fapt ce explică şi ruperea foarte uşoară a ramurilor atacate. Uneori, simptomele descrise pot fi întâlnite doar pe unul dintre braţe, dar, ulterior, atacul progresează, cuprinzând întreg butucul care intră în declin, în câţiva ani survenind moartea.

Profilaxia

Este aceeaşi atât pentru Esca şi Înnegrirea şi moartea braţelor cât şi pentru Eutipoză:

• Eliminarea şi arderea sursei de infecţie, precum şi a altor specii gazdă din apropierea plantaţiilor (caişi infectaţi);
• Efectuarea tardivă a tăierilor în uscat (aprilie);
• Reformarea butucului pornind de la un lăstar lacom, situat într-o zonă sănătoasă;
• Limitarea numărului şi a suprafeţei plăgilor tăiate;
• Aplicarea echilibrată a îngrăşămintelor cu azot;
• Protecţia secţiunilor tăiate cu mastici cicatrizanţi ce conţin mancozeb, cupru, ciproconazol, fusilazol este un mijloc mult mai eficace de protejare a rănilor, comparativ cu pulverizarea;
• Pulverizare, imediat după tăierile în uscat, cu: Bavistin 0,04%, Punch 40EC 0,03%, Kocide 0,4%, Folpan 0,2%, Bravo 0,2% etc.

Tehnica reformării butucilor este eficientă, în condiţiile în care necroza nu atinge portaltoiul. Identificarea butucilor infectaţi se efectuează în perioada de vegetaţie, respectiv mai-iunie pentru eutipoză şi BDA şi iulie- august, pentru Esca şi BDA. Butucii simptomatici se marchează cu vopsea, iar lăstarul lacom se protejează cu un manşon de plastic. Rata de succes a reformării butucilor este de 75% pentru viţele sub 25 de ani.

Buletin pomicol

Luna martie este hotărâtoare în ceea ce priveşte pregătirea pomilor pentru intrarea în vegetaţie. Acum are loc trecerea de la repausul profund la cel facultativ, iar timp de 15 zile se acumulează sutele de ore de temperaturi scăzute pozitive cuprinse între 0 şi 7° C. După ce unele specii ating pragul biologic, cum sunt de exemplu caisul şi piersicul (5,5°), prunul (7°), cireşul (9°), mugurii se umflă, având loc aşadar desmugurirea şi apariţia butonului alb-roz.

Lucrări în plantaţie

La toate speciile, în această perioadă acţiunea de tăiere se apropie de final. La piersic, tăierile de producţie se realizează la apariţia butonului roz, iar la soiurile de măr de toamnă care suferă de fenomenul de alternanţă de rodire tăierile se fac în faza de buton alb şi în floare.

Înainte de desmugurit toate speciile se stropesc împotriva dăunătorilor, dar şi pentru a fi protejate în caz de ger, cu  Ovipron - 20 l/ha, un insecticid de contact pe bază de ulei mineral parafinic sau, dacă avem rezervă mare de boli, se aplică produsul Neviken în doză de 20 l/ha.

Tot acum, manual, la fiecare pom se aplică până la 300 g de îngrăşământ complex, se încheie lucrările de arat şi săpat numai pe rând, în timp ce intervalele rămân înierbate.
Înfiinţarea noilor plantaţii

Noile livezi se vor înfiinţa cu pomi altoiţi pe port generativ la densităţi medii astfel: specia cais – 800 pomi/ha, speciile cireş şi prun – 1.000 pomi/ha, speciile piersic şi măr cu 1.200 pomi/ha. Speciile realizate pe port vegetativ se vor planta la densităţi mai mari, de 1.500 -3.000 pomi/ha. Se recomandă plantarea pomilor de 2 ani şi a celor de un an dacă au lăstari anticipaţi şi este preferabil să se evite pomii vargă.

Petre EREMIA
REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

֩ Comentarii