Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Uniunea Europeană, în date şi cifre
Pilonul Comunitar – primul pilon al politicii Uniunii Europene

Este primul dintre cei trei piloni care stau la baza politicii UE, instituiţi prin Tratatul de la Maastricht din 1992. Pilonul Comunitar se ocupă cu politicile economice, sociale şi de protecţie a mediului şi se bazează pe principiul supranaţionalismului. Îşi are originea în Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea Uniunii Europene.
Aria politică de influenţă a Pilonului Comunitar

Pilonul Comunitar acoperă următoarele domenii de activitate: protecţia frontierelor, cetăţenia europeană, politica agricolă comună, politica comună de pescuit, concurenţa, protecţia consumatorului, uniunea vamală şi piaţa unică, uniunea economică şi monetară, educaţie şi cultură, mediu, forţa de muncă, sănătate, reţele transeuropene, politica comercială, cercetare, politica socială, politica pentru azilanţi, tratatul Schengen şi politica de imigraţie.
Majoritatea activităţilor UE se regăsesc în Pilonul Comunitar. Este un pilon cu preponderenţă orientat economic şi în care instituţiile supranaţionaliste au cea mai mare influenţă.

Structura Pilonului Comunitar permite dezvoltarea domeniilor din aria cooperării europene şi segregarea la nivelul UE. Ceea ce a fost formal de competenţa Comunităţii Economice Europene a fost transferat Pilonului Comunitar.

Instituţiile Comunităţii Economice Europene au devenit instituţiile UE, dar rolul acestora între piloni este mult diferit. Comisia, Parlamentul şi Curtea de Justiţie nu au activitate în pilonii doi şi trei, datorită dominaţiei procedurilor Consiliului. Acest lucru este reflectat chiar în denumirile acestor instituţii – Consiliul este formal „Consiliul Uniunii Europene“, în timp ce Comisia este formal „Comisia Comunităţilor Europene“.

Acest lucru a permis includerea unor noi arii de competenţă bazate pe interguvernalism (decizii comune între guverne). Un rol important l-a avut însă Tratatul de la Maastricht, care i-a conferit Parlamentului putere legislativă egală cu cea a Consiliului în problemele comunitare.

Tratatul de la Lisabona urmează să intre în vigoare în acest an, dacă va fi unanim ratificat de statele membre. Prin acest tratat structura pilonilor se va modifica. Pilonul Comunitar va fi unificat cu ceilalţi doi piloni, astfel încât instituţiile comunitare să capete mai multă putere. Acest lucru va include o legiferare a „personalităţii legale“ a Comunităţii, care cu timpul va fi transferată Uniunii. Toate aceste schimbări au fost incluse în Constituţia Europeană, dar documentul nu a fost ratificat, fiind respins în 2005.

Ceea ce este însă demn de reţinut este faptul că tratatul de instituire a Euratom (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice), spre deosebire de cel prin care a fost constituită ECSC (Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului) expirat în 2002, nu va expira odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi, în ciuda propunerilor făcute, Euratom va continua să existe ca entitate independentă în afara Uniunii.

În următoarea ediţie vă vom prezenta date referitoare la Pilonul pentru politică externă şi de securitate comună - al doilea pilon al politicii Uniunii Europene.

Aurora DUMITRESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2009

Vizualizari: 3467



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI