Imprimati articolul

Piaţa porumbului trece printr-un moment dificil

• Disponibilităţile de export ale României = 7 kg/ha

„La ora actuală, piaţa porumbului, la nivel european, trece printr-un moment dificil. Producătorii ştiu bine acest lucru! Pe de o parte, a avut loc o creştere importantă a producţiei iar pe de altă parte s-a produs o cădere a pieţei, cauzată atât de criză, cât şi de intrarea pe piaţă a altor actori. A apărut o concurenţă care nu este favorabilă producătorilor tradiţionali.

Ucraina şi, mai ales, Argentina sunt foarte prezente pe piaţa UE. De aici rezultă creşterea importantă a stocurilor, care au ajuns la 17 milioane de tone. Numai în Franţa există peste 3 milioane de tone pe stoc. Aşa că trebuie făcut ceva, cât mai urgent, pentru a degaja piaţa şi a intra în noua campanie agricolă cu stocuri reduse, astfel încât să permită o perspectivă satisfăcătoare a preţurilor“ – a spus Luc Esprit, director general al Maiz „Europ“.

Declaraţia a fost făcută la seminarul cu tema „Porumbul, cultură de viitor pentru România“, desfăşurat recent, la Hotelul Novotel din Bucureşti. Organizatori au fost Federaţia Naţională a Producţiei de Sămânţă de Porumb şi Sorg – Maiz „Europ“ (Franţa), împreună cu Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România, cu sprijinul Misiunii economice a Ambasadei Franţei la Bucureşti.

Oferta naţională, o adevărată derâdere

În deschiderea lucrărilor, Marian Hoinaru, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a informat auditoriul despre realizările noastre în cultura porumbului.

„Anul trecut, România a cultivat cu porumb 2,4 milioane de hectare şi a obţinut o producţie totală de peste 7 milioane de tone. Astfel s-a asigurat necesarul pentru consum intern. A existat şi o cantitate disponibilă pentru export, de 423.000 tone. Principalele pieţe de desfacere au fost Israel, Siria, Corea de Sud şi Algeria“ – a afirmat Hoinaru.

Raportarea secretarului de stat echivalează cu o adevărată derâdere naţională. O ţară socotită până mai ieri a doua putere a Europei în cultivarea porumbului să exporte într-un an agricol oarecum normal doar 7 kg de porumb la hectar este de râsul orătăniilor care consumă cantitatea respectivă în câteva zile.

Când a fost vorba de potenţialul ţării noastre, de a produce mai mult porumb, au apărut temeri. Secretarul de stat a recunoscut că România are potenţialul de a produce, poate, 15 milioane de tone. Numai că o cantita­te atât de mare nu ar fi putut să fie vân­dută. Chiar trebuie să vindem atât de mult? De ce nu consumăm în ţară?

„Pe lângă criza mondială, noi ne confruntăm şi cu o criză generată de graba reformei în domeniu, acţionând uneori sălbatic. Acest lucru a dus la eliminarea din lanţul agricol a multor unităţi care ar fi integrat producţiile mari. Au dispărut ferme de animale şi unităţi de procesare a cărnii“ – a menţionat Hoinaru.

Din acest motiv, a fost avansată ideea necesităţii unei noi reglementări a pieţei, nu separat, ci la nivelul Uniunii Europene.

SUA, cel mai mare producător din lume

Luc Esprit a făcut o prezentare a culturii porumbului, pentru început, la nivel mondial. Din raportul domniei sale rezultă că porumbul se cultivă la ora actuală pe 160 milioane de hectare. Cel mai mare producător este SUA – 32 milioane ha, apoi China – 28 milioane ha şi Uniunea Europeană – 14 milioane ha.

Producţia mondială de porumb boabe a însumat 780 milioane de tone în 2008, din care aproximativ 60% se utilizează la furajarea animalelor.
Schimburile comerciale repre­zintă cam 10% din producţie, valoare aproape constantă în fiecare an.

„La această oră, stocurile de porumb sunt semnificative, ca urmare a producţiilor mari de anul trecut.

Operatorii de pe piaţa porumbului sunt destul de puţini în lume. Există trei mari state exportatoare – SUA, Argentina şi Brazilia – în timp ce principalii importatori sunt Japonia, un prim client în zona asiatică, dar şi Mexic, ţară care a început să importe cantităţi mari de porumb.

Stocurile sunt concentrate, în prin­cipal, în două ţări – SUA şi China, cu precizarea că piaţa asiaticilor este extrem de derutantă.

La nivel mondial, ca perspective pentru 2009 şi 2010, directorul general al Maiz „Europ“ a apreciat că piaţa porumbului poate fi influenţată de mai mulţi factori imprevizibili. El consideră că până şi cea mai mică schimbare poate avea un impact important asupra preţurilor. Mai există şi conjunctura economică mondială, dar şi piaţa etanolului, biocombustibil obţinut din porumb.

România, al doilea mare cultivator european

În Uniunea Europeană, a susţinut Luc Esprit, zonele cele mai importante cu culturi de porumb sunt Franţa, cu 3 milioane ha, şi România, cu 2,5 milioane ha, urmate de Germania şi Ungaria cu câte 2 milioane ha şi Italia cu 1,3 milioane ha. În UE - 27 există 14 milioane de hectare pe care se cultivă porumb boabe şi furajer. Trei hectare din patru, adică 75%, se află în cele cinci ţări menţionate.

Chiar dacă diferenţa de suprafaţă cultivată este mică între Franţa şi România, când vorbim de capitolul cantitate diferenţa creşte enorm, practic se dublează, în favoarea francezilor, care sunt campionii UE. Cauza ţine de randamentele diferite! În timp ce la noi producţia medie este în jur de 3.000 kg/ha, Franţa depăşeşte 5.200 kg/ha, iar Italia ajunge chiar la 8.000 kg/ha. 

În ceea ce priveşte porumbul furajer din Europa, principalii operatori sunt Franţa şi Germania. În România, suprafeţele cultivate sunt foarte mici, chiar dacă aici există un potenţial deosebit, în paralel cu dezvoltarea zootehniei.

Lipsesc instrumentele de reglementare a pieţei

„Trebuie să atrag atenţia asupra faptului că ne confruntăm cu o piaţă din ce în ce mai volatilă, pentru simplul motiv că avem de-a face cu variaţii importante de producţie, dar şi pentru faptul că UE a eliminat acele puţine instrumente de reglare a pieţei. Dacă ne uităm la campania 2007-2008, constatăm existenţa unei pieţe tensionate, factori climatici nefavorabili, dar şi a unor decizii politice care au scos acele posibilităţi de gestionare a pieţei şi au permis intrarea unor noi actori din America Latină şi din estul Europei. În acea campanie a avut loc o creştere a preţurilor. În schimb, în campania 2008-2009 situaţia este diametral opusă. Am în vedere producţie mare, criză financiară, concurenţă mare pe piaţă, scădere pronunţată a preţurilor şi un nivel ridicat al stocurilor“, a menţionat Luc Esprit.

Domnia sa a mai spus că perspectivele pentru sfârşitul campaniei din 2009 arată că se vor resimţi în continuare efectele crizei asupra consumului. Ţările cu zootehnie importantă vor fi interesate să extindă culturile cu porumb.

„Preţul va fi dictat de noua recoltă şi va fi rezultanta dintre stocuri, producţie şi consum. Cum consumul este redus, piaţa va fi sensibilă chiar şi la unele semnale minore. De asemenea, se pune problema concureţei între plantele cultivate şi variaţiei suprafeţelor.

De exemplu, SUA au redus puţin suprafaţa cultivată cu porumb, iar acest lucru va afecta direct preţul mondial. Pe de altă parte, criza va duce la un consum mai mic în sectorul zoo­tehnic. Aşadar, există deja unele semnale, dar este greu de anticipat un anume preţ la finalul campaniei“, a spus în final directorul general al Maiz „Europ“.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2009

֩ Comentarii