Patrimoniul protejat al Uniunii Europene

Reţeaua europeană de zone naturale protejate, Natura 2000, include în prezent aproximativ 25.000 de situri şi ocupă aproape 800.000 km, respectiv 20% din suprafaţa continentală a Uniunii Europene. Creşterea spectaculoasă a numărului de situri transformă Comunitatea Europeană în cea mai mare reţea interconectată de zone protejate din lume şi reprezintă cea mai importantă armă a UE în lupta împotriva reducerii biodiversităţii.

„Fiecare sit nou, adăugat la reţea, semnifică o protecţie mai bună a speciilor şi habitatelor din Europa. Sunt încântat să văd că atât de multe situri din noile state membre s-au adăugat listelor. Datorită reţelei Natura 2000, avem garanţia că generaţiile viitoare vor beneficia de patrimoniul natural bogat al Europei“.

Majoritatea sunt situate în Bulgaria, România, Polonia şi includ zone din Marea Neagră şi regiuni biogeografice stepice. Delta Dunării este o zonă piscicolă importantă, cu 70 de specii înregistrate, cu specii rare de reptile şi cu o mare biodiversitate, cu flori precum bujorul de stepă, ruscuţa de primăvară. Tot aici întâlnim şi 12 rase de păsări pe cale de dispariţie, unele dintre ele fiind pelicanul creţ, gâsca cu gât roşu.

Printre cele 316 situri ale României incluse în UE, se regăsesc Munţii Măcin, unde trăiesc dihorul pestriţ şi grivanul, precum şi specii de plante variate, printre ele fiind şi merinana şi clopoţelul dobrogean.

Bulgaria are 252 de situri noi, cea mai importantă zonă fiind cea a munţilor Pirin, unde cresc plante ca macul de Pirin şi frumoasa genţiană galbenă; tot aici trăiesc foarte multe animale sălbatice, printre ele numărându-se ierunca, şoimul călător şi cocoşul de munte.

Printre cele 177 de situri noi ale Poloniei, este inclusă şi regiunea Lacul Golpo, unde sunt 19 tipuri de habitate. Aici creşte molişorul şi trăiesc păsări aproape ameninţate: becaţina mare şi buhaiul-de-baltă.

Printre cele mai frumoase estuare din Europa se numără şi cele ale râurilor Humber, Dee şi Severn din Regatul Unit, care vor primi un statut special de conservare pentru protejarea speciilor şi a habitatelor vulnerabile.

Până la sfârşitul anului 2009, comisia intenţionează să reactualizeze aceste liste. Statele membre îşi aleg siturile în parteneriat cu comisia, iar odată selectate, acestora le sunt confirmate statutul oficial de „Situri de importanţă comunitară“ şi protecţia.

Reţeaua Natura 2000 are la momentul actual 700.000 km/p pe teritoriul celor 27 de state membre, adică 20% din suprafaţa continentală a Uniunii Europene. Acum sunt introduse încă 769 de situri, ce se desfăşoară pe o suprafaţă de 95.522 km/p. Aceste situri se regăsesc în opt din cele nouă regiuni biogeografice europene, care reflectă diversitatea geografică a continentului, şi anume: regiunea alpină, atlantică, pontică, boreală, continentală, mediteraneană, panonică şi stepică.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu