Imprimati articolul

Paradisul de la marginea Capitalei

La vremea când am descoperit paradisul de lângă Capitală, aşa cum am găsit de cuviinţă să îi spun, nu căzuseră încă primii fulgi de nea. Totuşi, mireasma iernii se simţea în aer şi întreaga natură se pregătea să plătească primul tribut în faţa anotimpului geros. Ajunsă la porţile Parcului Natural Comana din judeţul Giurgiu, aveam să descopăr câtă frumuseţe se poate ascunde la doar câţiva paşi de Bucureşti. Copacii seculari erau asemeni unei legiuni militare de neclintit animată doar de susurul Neajlovului. De la doamna Emilia Mihalache, responsabilă pentru relaţiile cu comunităţile, aveam să aflăm că, în inima pădurii de aici, se ascund două rezervaţii naturale de mare preţ.

Mai mult o datorie morală

Acest colţ de rai a existat în comuna Comana dintotdeauna, însă a primit statutul de Parc Natural abia în 2004, atunci când s-a hotărât delimitarea şi protejarea a două arii de importanţă floristică deosebită. Este vorba despre Rezervaţia Ştiinţifică de ghimpe şi Rezervaţia Ştiinţifică de bujor românesc. În acelaşi an, pe lista rezervaţiilor naturale a fost nominalizată şi Balta Comana. Ea este recunoscută ca o zonă de protecţie avifaunistică deosebit de importantă. Astăzi, Parcul Natural Comana se află în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, instituţie care se preocupă de altfel de viitorul lui. Atribuţiile de zi cu zi în ceea ce priveşte îngrijirea şi conservarea rezervaţiilor revin Administraţiei parcului. Pentru cei nouă angajaţi de aici, misiunea de a veghea asupra parcului şi de a-l transforma într-o comoară nepreţuită a zonei a depăşit sferele profesionale. Preocuparea lor a devenit mai degrabă o datorie morală faţă de generaţiile viitoare. Dincolo de toate aceste aspecte se află un deznodământ menit să sublinieze asumarea unui rol important în hotărârea sorţii mediului înconjurător. Prin înfiinţarea acestui parc natural, comuna Comana a făcut primii paşi spre o nouă identitate în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea biodiver­sităţii. Fapt este că, de la o vreme, ne alăturăm ţărilor europene, care luptă pentru păstrarea unor ecosisteme cât mai naturale, ferite de mâna omului.

Un ecosistem complex

Parcul Natural Comana se remarcă printr-o frumuseţe aparte, pe care nu te-ai gândi să o descoperi într-un sat de câmpie. Aici găseşti o vegetaţie aproape luxuriantă, alimentată de apa curgătoare a Neajlovului. Sunt două imagini puternic contrastante. Pe de o parte sunt copacii străvechi, care formează o perdea forestieră greu de doborât, iar alături se întind adevărate fortăreţe de stufăriş şi papură, în interiorul cărora sălăşluieşte Balta Comana. În acest ecosistem acvatic trăiesc câteva specii de peşti endemice protejate prin lege, printre care se numără cleanul (Leuciscus Boristenicus), tigănuşul (Umbra krameri), ţiparul (Misgurnus fossilis) şi două specii de guvizi. Cursul Neajlovului redă aproape în totalitate imaginea Deltei Dunării. Peisajul feeric este întregit de înaripatele care trăiesc aici. Mai bine de 140 de specii de păsări se reîntorc în fiecare primăvară în Balta Comana. Pentru a păstra acest ecosistem natural, astăzi se desfăşoară un proiect de reconstrucţie ecologică a bălţii, prin care se doreşte creşterea nivelului apei cu cel puţin 40 cm.

Vremuri grele pentru bujorul românesc

Întins pe aproape 25.000 de hectare, Parcul Comana este o combinaţie mirifică între cele două peisaje despre care vă vorbeam. Rezervaţia de bujor - Paeonia peregrina ssp.romanica - denumită Padina Tătarului, se întinde pe aproximativ 227 de hectare. Când am ajuns aici, vremea bujorului trecuse demult, însă doamna Mihalache ne-a purtat înapoi în timpuri mai însorite. În fiecare an, la începutul lunii mai, bujorul românesc îşi deschide potirul, spre încântarea turiştilor veniţi să îi admire eleganţa unică. În timp, această floare rară a devenit un simbol al zonei şi este omagiată, dacă putem spune aşa, printr-o serbare câmpenească tradiţională. Sărbătoarea Bujorului este astăzi atât de cunoscută, încât an de an a adunat laolaltă aproape 2.000 de oameni. Rezervaţia de ghimpe are specificul ei şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 250 de hectare.  Cei care trec de porţile acestei zone mirifice se văd transpuşi într-o lume de basm, departe de agitaţia marilor oraşe. Se pot relaxa la umbra copacilor bătrâni sau se pot plimba cu lotca pe cursul Neajlovului. Pe timpul verii sunt organizate chiar şi concursuri de ciclism, iar pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în mijlocul naturii sunt locuri special amenajate pentru campare.  Vara, Parcul Natural Comana este o destinaţie aleasă de foarte mulţi oameni. Cei care îi trec graniţele trebuie să înţeleagă că, odată ajunşi aici, au o mare responsabilitate: să-l păstreze frumos şi curat!

Laura DOBRE ZMARANDA
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 24, 16-31 DECEMBRIE 2010

֩ Comentarii