Pământul, marea comoară a Dobrogei, în mare suferinţă

Dobrogea este o zonă cu o suprafaţă de 560 de mii hectare de teren agricol, din care 480 de mii este arabil. Se situează printre primele zone din România cu întreaga suprafaţă comasată. Din punctul de vedere al fertilităţii, are terenuri bune, cernoziom şi soluri bălane pe 86% din suprafaţă.

O asemenea comoară a început să se degradeze, scapă pur şi simplu de sub controlul specialiştilor care se luptă, pe de o parte, cu fenomenul deşertificării, iar pe de alta cu legislaţia agricolă, cu politicile agrare ineficiente.

• Interviu cu dr. ing. Marioara Nicolaescu directoarea Oficiului de Studii Pedologice din Constanţa

Dr. ing. Marioara Nicolaescu este directoarea Oficiului de Studii Pedologice din Constanţa şi lucrează în această instituţie din anul 2002. Atunci a semnalat autorităţilor la cel mai înalt nivel riscul apariţiei deşertificării în Dobrogea.

– Toată lumea a fost de acord că trebuie să ne grăbim. Am primit asigurări că vom reface perdelele forestiere, sistemul de irigat pe suprafeţele care corespund din punct de vedere economic. În momentul de faţă a apărut doar o ordonanţă privind studiul de fundamentare a necesitaţii plantării perdelelor forestiere.

A urmat apoi, în 2008, o Caravană care s-a deplasat în tot ţinutul, organizată de Consiliul Judeţean, Oficiul de Pedologie, Direcţia Agricolă, Direcţia Silvică, pentru a-i face pe oameni să înţeleagă cât de mare nevoie avem de sprijinul lor. Am ţinut să le spunem că terenurile pentru împădurit nu li se iau şi vor primi o subvenţie pentru o perioadă de 5-6 ani. Teama cea mai mare pentru această toamnă, când sperăm să plantăm primele perdele, este protecţia lor.

– Există trei categorii de resurse: Prima resursă e reprezentată de Programul Naţional de Împădurire al Ministerului Agriculturii care, deocamdată, este doar pe hârtie. Nu avem norme! A doua resursă ar fi prin Ministerul Mediului. A treia ţine de finanţarea cu sprijinul Consiliului Judeţean, în care de altfel ne-am pus toate speranţele.

– Nu putem spune că s-au făcut prea mulţi paşi. În vremea aceasta, în Bulgaria…

– De foarte mulţi ani, bulgarii au grijă să practice o tehnologie corectă. În ţara lor se duce o politică de salvare a terenurilor, a agriculturii în general, au echipe care se ocupă numai de această problemă.

– Fenomenul de deşertificare s-a intensificat, seceta revine la doi ani, a crescut foarte mult temperatura. Dacă noi am da mai multă atenţie acestei probleme, am putea să sprijinim cu forţe proprii refacerea terenurilor.

– Terenurile au început să se degradeze din cauza ploilor torenţiale, lucrărilor solurilor care nu au fost efectuate la timp. Nu s-a ţinut cont de condiţiile climatice, arăturile s-au făcut numai la adâncime, s-a discuit foarte mult când au fost bolovani, s-a arat mai mult primăvara, nu s-au aplicat îngrăşăminte. Lipsind protecţia perdelelor forestiere, terenurile au început să se degradeze.

– Sunt suprafeţe mari care pot fi irigate, dacă vechiul sistem se retehnologizează. Dacă celelalte suprafeţe sunt îngrijite bine, se pot cultiva plante rezistente la secetă. Dacă se ţine seama de acestea, este posibil ca Dobrogea să redevină grânarul ţării, aşa cum a fost.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu