Imprimati articolul

Omul care prefigurează Noua Ordine Viticolă în România

Se pare că ursitoarele i-au hărăzit o poziţie dominantă omului care îşi asumă misiunea de a se situa în elita profesioniştilor care vor să stabilească noua ordine viticolă în România. Asta se întâmpla cu 48 de ani în urmă, când în familia Liviu Necşulescu a văzut lumina zilei copilul Claudiu. El a moştenit cele mai înalte valori umane de la cea care i-a dat fiinţă şi asigurat o educaţie morală de excepţie, dar spiritul întreprinzător şi tenacitatea extraordinară a tatălui său, Liviu Necşulescu, pe care încearcă să le copieze, spre a le duce la perfecţiune.

Legământul cu glia

Inginerul Claudiu Necşulescu, căci despre el este vorba, este, la ora actuală, unul dintre cei mai performanţi viticultori ai zilelor noastre. El a ajuns la această condiţie punând la bătaie toată averea familiei şi înţelepciunea ieşită din comun a tatălui său, care a făcut legământul cu glia pe vremea când, copil fiind, asista neputincios la pârjolul ce se abătea asupra Dobrogei.

Autorii rândurilor de faţă nu sunt în măsură să găsească cuvintele potrivite pentru a descrie traiectoria profesională a omului care a fost martor la marea metamorfoză a câmpiei dobrogene. Starea emoţională de exaltare înregistrată în anii în care Dobrogea a devenit primul ţinut românesc scos de sub dependenţa factorilor naturali distructivi avea să fie frântă însă imediat după 1990, când guvernanţii au dat verdictul abandonării irigaţiilor. În faţa acestei drame iminente, inginerul Liviu Necşulescu a fost obligat să opteze pentru o profesie spre care avea doar aptitudini genetice: comerţul cu animale şi cereale. Claudiu nu ezită să-şi urmeze tatăl şi să acumuleze împreună profituri cărora trebuia să le găsească amplasamente.

Relansarea

Printre partenerii de afaceri ai familiei Necşulescu se afla şi fostul IAS Jidvei. În disperare de cauză, conducătorii acestuia au apelat la sprijinul financiar al familiei Necşulescu, garantând rambursare cu stocurile imense de vin aflate în stoc. Această stare de insolvabilitate a însemnat pentru familia Necşulescu o nouă revenire la glie.

Ademenită de faima viilor şi vinurilor de Jidvei, dar mai ales de şansa de a pune în valoare dealurile din împrejurimi, familia Necşulescu a intuit oportunitatea unei afaceri viticole fără asemănare în România şi nu numai. Dorinţa neîmplinită din tinereţe a lui Claudiu de a răsturna „munţii Dobrogei“ avea să se împlinească aici, la Jidvei, în inima Transilvaniei, unde, la îndemnul tatălui său, a cumpărat de la ţărani toate dealurile din împrejurimea Jidveiului, declanşând marea bătălie pentru remodelarea lor.

O primă faţă a viticulturii virtuale

Cei care privesc astăzi spre noile plantaţii înfiinţate aici în ultimii 10 ani realizează că se află de fapt în faţa viticulturii virtuale. Plantaţiile, cum nu s-au mai văzut în această zonă geografică a Europei, dau ţinutului o altă ordine viticolă şi economică. Cu doi ani în urmă, am fost martorii încheierii lucrărilor pe unul dintre şantierele viticole. Totul se făcea mecanizat, cu ajutorul unei combine dirijate prin satelit. O maşină uriaşă, care planta într-o zi cât 300 de oameni la un loc. Viţele erau plantate cu precizie uimitoare, exact aşa cum au fost scoase din pepinieră. Adică cu rădăcinile nefasonate.

Mai târziu, aveam să aflăm de la inginerul Claudiu Necşulescu că acesta ar fi doar unul dintre secretele noii tehnologii care explică vigoarea de excepţie a noilor plantaţii. Cel mai important constă însă în calitatea materialului săditor creat în cea mai mare şi performantă pepinieră, creată sub licenţă franceză. Acum, când grupurile de firme aparţinând familiei Necşulescu încep să-şi restrângă plantaţiile, pepiniera de la Jidvei va juca un rol esenţial în marea acţiune de reconversie viticolă din România. Ea va deveni unul dintre cele mai profitabile centre de afaceri ale societăţii.

• Investiţiile pentru plantarea şi reconversia celor 1.800 ha, precum şi pentru construirea complexelor de vinificaţie însumează aproape 50 milioane de euro şi au fost realizate într-un timp record de opt ani.

• Ritmul anual de plantare, de 550 ha, depăşeşte tot ce se construieşte astăzi mai performant şi rapid pe plan mondial.

• Noile plantaţii s-au realizat în majoritatea lor în afara arealului fostei Podgorii Jidvei, pe terenurile deluroase cumpărate de la foştii proprietari.

• Inginerul Claudiu Necşulescu susţine că, dincolo de afacerea economică în sine, se află realizările în plan social: Grupul de Firme Jidvei oferă astăzi un loc sigur de muncă pentru 1.600 salariaţi permanenţi, încadraţi şi plătiţi cu acte în regulă.

• Cuprinzând cu privirea imensitatea noilor plantaţii şi judecând dimensiunea costurilor legate de asimilarea noilor tehnologii şi automatizarea procesului de vinificaţie, o primă întrebare ar fi: de unde atâţia bani? Punctul de plecare l-au constituit acumulările realizate în timp din diferite afaceri comerciale, cu deosebire din exportul de animale şi cereale. Au fost apoi şi sumele atrase prin diferite programe europene, suplinite de credite bancare foarte costisitoare. La acestea se adaugă profitul realizat din vânzarea vinului. Ar fi de precizat că vânzările de vin au crescut de la 2 milioane la 10 milioane de sticle pe an.

• Grupul de Firme Jidvei, prin cei 250 miliarde lei vechi pe care îi varsă anual la buget, este unul dintre cei mai mari plătitori de taxe şi impozite din agricultura românească.

• Familia Necşulescu are în desfăşurare ceea ce numeşte un proiect de suflet în sumă de 3,6 milioane euro: este vorba de înfiinţarea, pe meleagurile natale, la Cernavodă, a unei plantaţii de 450 ha, investiţie care are ca termen de finalizare anul 2011.

• În plină criză economică a omenirii, familia Necşulescu a realizat în inima Transilvaniei, la Jidvei, cea mai mare şi modernă plantaţie viticolă din lume.

• Dimensiunea plantaţiei este de 2.080 ha, dintre care doar 186 ha reprezintă viile vechi, rămase din celebra podgorie de pe Valea Târnavelor.

I. BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 8, 16-30 APRILIE 2010

֩ Comentarii