Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Omul care duce cultura românească în lume

Invitatul interviului de faţă este o personalitate iubită de toţi românii, prof. univ. dr. Alexandru MICA, un om care încearcă să ducă cultura românească în lume. Domnia sa a purtat şi încă mai poartă titlul de ambasador. El este aproape de tineri pentru că este profesor, dar este aproape şi de noi.

Pentru poporul nostru domnia sa a redat creaţiile izbăvite de el în decursul secolelor şi reunite în antologia bine cunoscută de acum „Cinci veacuri din istoria cântecului popular românesc 1540-2003“. Aceasta cuprinde nu mai puţin de 546 de nestemate folclorice, selecţionate cu mare migală, atât din punct de vedere valoric, cât şi reprezentativ, tocmai pentru a pregăti spiritual intrarea ţării noastre în concertul naţiunilor europene.

Istoria românilor... cântată

G.V.: Interpretul Tudor Gheorghe spunea despre această antologie că  face parte din memoria poporului român şi cred că zice bine.

A.M.: Are dreptate pentru că, în fond, cele 546 de cântece rememorează, pe diverse paliere istorice, etape de simţire şi voinţă naţională, întregul travaliu de o viaţă al poporului nostru de la 1540 încoace. 

G.V.: Aş vrea să vă întreb de unde sunteţi de loc pentru că iată, Consiliul Local al municipiului Giurgiu v-a conferit titlul de cetăţean de onoare.

A.M.: Sunt din zona Giurgiului, din comuna Putineiu, un loc foarte cunoscut şi în trecut, dar şi astăzi. Două evenimente din istorie au pus pecetea pe imaginea acestei localităţi. Este vorba de faptul că Mihai Viteazul a trecut pe islazul comunei Putineiu, confruntându-se cu armatele turceşti. Bunii mei au avut parte şi de un eveniment mai puţin plăcut, acela de la 1907, când mai multe comune, printre care şi aceasta, s-au răsculat pentru o viaţă mai bună.

G.V. V-aţi trăit copilăria şi tinereţea într-o vatră folclorică deosebită. Cete de lăutari onorau satele de pe malul Dunării, purtând prin textele cântate de ei istoria românilor.

A. M.: Aşa este, antologia rememorează în principal istoria românilor din Lunca Dunării şi implicit din această zonă etnofolclorică foarte importantă.
„Ţăranul român nu recită poezia, ci o cântă“

G.V.: Cum v-a venit ideea acestei colecţii? Când vă pun această întrebare am în vedere, în primul rând, dimensiunea ei şi în al doilea rând faptul că dumneavoastră v-aţi luat la întrecere, cum s-ar spune, cu lăutari vestiţi.

A.M.: Bineînţeles că m-am simţit într-o concurenţă acerbă cu lăutarii de ţară sau de oraş, pentru că, la vremea când eu începusem acest periplu extraordinar, cântăreţii noştri aveau desigur alte priorităţi. Cântece aidoma celor care se regăsesc în antologie lipseau din repertoriul naţional al interpreţilor la zi, exceptând desigur pe cei mari, precum Ioana Radu, Maria Tănase, Ion Luican.

Am simţit acest gol pe care îl consideram de nepermis, după ce, timp de patru ani am ascultat peste 25 de mii de fonograme la arhiva naţională de folclor unde îmi documentam teza de doctorat despre imaginea fantasticului în romantismul european.

Profesorul Alexandru Amzulescu, distinsul doctor în folclor, m-a îndemnat să cercetez nu numai textele, dar să ascult şi melodiile însoţitoare pentru că, spunea domnia sa, „ţăranul român nu recită poezia, ci o cântă“. Pe lângă fonograme am ascultat şi alte zeci de mii de înregistrări pe benzile magnetice şi am reuşit să le selecţionez cu o mare grijă, astfel că în timp s-a conturat ceea ce astăzi se numeşte „Antologia cântecului popular din ultimele cinci veacuri“.

Folclorul românesc, pe scara valorilor mondiale

G.V.: Vă mai pun o întrebare, ţinând seama de faptul că aţi luat lumea sub tălpi, cum se zice. Folclorul românesc poate ţine fruntea sus alături de creaţiile populare ale acestei lumi în care ne e dat şi nouă să trăim?

A. M.: Sigur, fără nicio îndoială. Pentru că folclorul românesc este de un pitoresc cu totul aparte nu numai pentru noi, românii, dar şi pentru întreaga comunitate europeană internaţională, lucru dovedit de marele nostru muzicolog, întemeietorul folcloristicii noastre naţionale, Constantin Brăiloiu. Prin arhivele naţionale de folclor de la Geneva şi prin cercetările pe care le-a efectuat în toată lumea, dumnealui a făcut cunoscut folclorul nostru pretutindeni, asigurându-i un loc aparte în concertul de valori folclorice ale lumii.

G.V.: Eu nu reuşesc să fac deosebirea între creaţia cultă şi ceea ce cântaţi dumneavoastră. Mi se pare că interpretarea dumneavoastră, deşi vine din gura lăutarilor, este una profund culturală.

A. M.: Într-adevăr, prin dimensiune, lucrarea în sine ţine de un act temerar de cultură naţională şi prin asta chiar sperie un pic. Dar şi factura cântecelor, plecând de la cele mai vechi şi ajungând până în zilele noastre, îl pune oarecum în derută. Dar, pe măsură ce asculţi antologia şi înregistrările ca atare, realizezi că melodiile noastre cam aşa ar trebui valorificate.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2009

Vizualizari: 764



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI