Imprimati articolul

Oaia pentru carne ar putea scoate ciobanii din impas

Tradiţia oieritului în zona Mureşului, suprafeţele mari de pajişti naturale existente aici, precum şi numeroasele efective de animale au făcut să ia naştere în 1981 Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Reghin. Motivul înfiinţării îl reprezenta necesitatea ameliorării parametrilor productivi la ovine şi caprine, aplicarea celor mai bune tehnologii pentru obţinerea producţiilor dorite şi realizarea materialului de prăsilă. În prezent, dacă la oi se doreşte obţinerea unor rase de carne având la bază Ţigaia, la capre se încearcă o infuzie de material genetic străin pe rasa Carpatină Românească, care să aducă un spor de lapte, dar şi o adaptare la mulsul mecanic.

Primul obiectiv a fost atins

Cele mai multe dintre lucrările experimentale ale cercetătorilor de la Reghin s-au axat însă pe crearea unei linii de carne de oaie care în România lipseşte la momentul de faţă. „Aceasta, ne spune Vasile Rău, directorul staţiunii, i-ar scoate oarecum pe ciobani din impasul financiar în care se află. Acum le-a mai rămas doar laptele, având în vedere că lâna nu se mai caută, iar carnea de Ţurcană nu prea are piaţă.“

Programul de ameliorare demarat la Reghin urmăreşte aşadar crearea unei rase de carne în România şi în acest context au loc încrucişări şi selecţii urmate de revenirea pe metişi tot cu o rasă de carne. În 1994 a avut loc prima încrucişare între rasa autohtonă Ţigaie şi berbecii din rasa Germană de Carne cu Capul Negru, proveniţi din zonele colinare ale vestului Germaniei. Aceştia au fost utilizaţi la efectuarea montelor pentru obţinerea primei generaţii de metişi F1 cu rasa Ţigaie, varietatea Ruginie.

Aşa s-au obţinut până acum metişi cu 50% şi 75% rasă de carne pe Ţigaie. „Mai e de lucru la ei, spune directorul staţiunii, dar e un început. Oricum, primul obiectiv a fost atins.“ Cercetătorul e de părere că, pentru a ajunge la rasele de carne văzute prin străinătate, cum sunt cele din Franţa, de exemplu, trebuie îmbunătăţită şi alimentaţia. Or, acest program de ameliorare se derulează în contextul valorificării rezervei naturale, cu precădere a pajiştilor şi păşunilor din zonele colinare.

Noua linie de carne Reghin

La baza acesteia stă rasa mixtă Ţigaie, aleasă în speranţa că-şi va menţine rezistenţa, viabilitatea şi adaptabilitatea sa deosebită. O altă calitate, deloc de neglijat, a acesteia este capacitatea de a-şi aduna hrana de pe păşune. De la rasa de carne Germana cu Capul Negru, s-a dorit în schimb obţinerea unei dezvoltări a regiunilor corporale, în primul rând a jigoului. Apoi extinderea seului pe toată suprafaţa carcasei, nu numai la baza cozii, cum se întâmplă la rasele noastre tradiţionale. În final, rezultă un miel care, după o perioadă de îngrăşare de circa 120 de zile, ajunge la greutatea de 34-40 kg, cu 18-20 kg carcasa. Asta înseamnă un randament comercial de 52-53% carne. Deosebit de important este şi faptul că acest produs va da posibilitatea desfacerii cu amănuntul, lucru care, în prezent, la rasele tradiţionale şi mai ales la Ţurcană nu se poate realiza. Din 2008, staţiunea vinde anual crescătorilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna în jur de 50 de reproducători din Linia de Carne Reghin. Vestea bună e că numărul solicitărilor în direcţia producerii materialului de prăsilă pentru carne e în plină creştere.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 13, 1-15 IULIE 2010

֩ Comentarii