O rază de speranţă pentru vinul românesc

În săptămâna pascală a avut loc, în foaierul Societăţii Române de Radiodifuziune, prima ediţie a „Salonului de vinuri româneşti“. Organizat sub egida Organizaţiei Interprofesionale VitiVinicole (ONIV), evenimentul a reunit câţiva producători, nu foarte mulţi, ce-i drept, printre care s-au numărat Cramele Hallewood, Recaşi, Carl Reh, Cotnari, Murfatlar şi Vincon. După spusele directorului executiv al ONIV, domnul Petre Mocanu, reiese că, la ora actuală, aceştia sunt şi marii exportatori de vin românesc.

O acţiune timidă, aşa cum au numit-o chiar organizatorii, dar poate fi un început, un semnal pentru a atrage atenţia asupra vinului românesc care nu reprezintă doar cultură şi tradiţie, ci şi un viitor la care trebuie să ne gândim.

Din discuţia cu domnul Mocanu am aflat că, în privinţa consumului de vin, românii sunt oarecum naţionalişti. „Românii preferă vinul de sorginte românească, în favoarea celui de import. De aceea, aproape tot ce producem merge spre consum, iar restul este adus de pe pieţele externe. Importul de vin nu reprezintă încă un pericol, având în vedere că procentul este mai mic de 8%“, a spus Mocanu. Dumnealui susţine că, deşi consumul anual de vin, familial şi comercial, se ridică la 5,3-5,4 milioane hectolitri de vin, potenţialul de consum este de opt milioane de hectolitri.

În 2008, în România s-au recoltat 894.000 tone de struguri. S-au obţinut 5,3 milioane de hectolitri, din care 3,4 milioane vin nobil. Potrivit ONIV, anul acesta producţia de vin estimată s-ar putea ridica la şase milioane de hectolitri, în creştere cu 13% faţă de 2008.

Despre exporturi aflăm tot de la directorul ONIV că, în structura acestora tendinţa este de a câştiga noi pieţe. Astfel, dacă anul trecut exporturile de vin s-au ridicat la 180.000 de hectolitri, pentru anul acesta se estimează creşteri de10-12% ale livrărilor pe pieţele externe. Ţinta este de a exporta peste 200.000 de hectolitri de vin. Petre Mocanu a mai precizat că piaţa comunitară înghite de asemenea o cantitate mare de vin, dar începând cu 2007 acesta nu mai este considerat export.

Estimările optimiste privind exportul se datorează în mare parte faptului că, din cele 42 milioane de euro fonduri europene acordate anul acesta sectorului vitivinicol, două mari proiecte de promovare a vinurilor româneşti vor primi finanţare.

Cel care se adresează pieţei interne însumează aproximativ un milion de euro, iar cel care vizează promovarea pe piaţa extracomunitară este de aproximativ 700.000 de euro. Din aceste sume, 50% reprezintă fonduri europene, 30% cofinanţare de la bugetul naţional şi restul contribuţia producătorilor care vor fi promovaţi. Brandurile promovate vor fi cele care nu au concurenţă pe pieţele internaţionale, respectiv Feteasca Neagră, Fetească Albă, Crâmpoşie Selecţionată, Frâncuşa, Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin şi Băbeasca Neagră, Şarbă, Iordană pentru şampanie, Zghihară.

Printre destinaţiile vizate se numără Suedia, Finlanda, Norvegia, Japonia, Coreea, SUA şi Rusia, aici existând deja cerere de vinuri româneşti. Este luat în calcul, bineînţeles, şi potenţialul pieţelor din aceste ţări.

Măsurile de promovare implică publicitate adecvată, prezentare de branduri şi soiuri româneşti, participarea la târguri şi saloane interne internaţionale şi studii de piaţă în ţările vizate.

Pentru anul acesta, termenul de predare a proiectelor privind promovarea pe piaţa internă a fost de 30 aprilie, iar pentru cele ce vizează piaţa externă este 30 noiembrie. Două asociaţii ce fac parte din ONIV, respectiv APEV (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vin) şi ASCER (Asociaţia Consultanţilor Enologi din România) vor lucra la aceste proiecte care vor fi alese prin licitaţie.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu