Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

O punte între Occident şi Orient

Aproape 30 de ani au luptat muntenii împotriva ameninţării dinspre miazăzi. Au biruit de câteva ori oştile invadatoare, dar, din cauza disproporţiei de forţe, domnitorul muntean a fost nevoit să reglementeze politic raporturile sale cu Imperiul Otoman printr-un tratat, în 1417.
Cârmuirea lui Mircea a însemnat şi o epocă de progres economic. Prin ţară circulau mărfuri de lux aduse din apusul Europei, dar şi din răsărit, de la mii de kilometri distanţă. Negustorii străini, ca cei din Liov, din Lituania sau Braşov, primesc privilegii, domnul acordându-le „venirea slobodă“ în ţară cu marfă cât mai multă, plătind vamă într-un singur loc.

Într-un uric redactat în limba latină, domnitorul reînnoieşte privilegiile acestora în ceea ce priveşte vama. Aflăm aici despre catifeaua „franţuzească“ pentru care se plătea o vamă de 24 de ducaţi sau despre cea de Cehia, care costa 6 ducaţi. Sunt amintite, de asemenea, produsele „industriei“ săseşti – fier, postav, de obicei cenuşiu, blănuri, arcuri etc., pentru care saşii „nu vor plăti nimic.“ Pentru exportul produselor Ţării Româneşti erau prevăzute, de asemenea, taxe vamale. La un car încărcat cu peşte – crap şi morun – la Brăila se vor plăti 36 de dinari, iar la Târgovişte şi la Târgşor, câte un peşte. Pentru un bou sau o vacă se plăteau trei dinari, pentru brânză, un dinar, pentru blănurile de animale sălbatice, două monede etc. Trecând prin pasul Bran, un călăreţ plătea trei bani, iar un pedestru, un ban.

Mircea cel Bătrân, ctitorul

Intensa viaţă economică a atras după sine o impor­tantă circulaţie monetară. Mircea a bătut ducaţi şi bani de argint, ceea ce a permis domnitorului să lase posterităţii importante ctitorii. S-a marcat astfel o etapă în evoluţia arhitecturii ţării. Între acestea, mănăstirea Cozia (foto), zidită între anii 1387–1388, monument reprezentativ al arhitecturii vechi româneşti şi model pentru numeroase lăcaşuri de cult din această parte a ţării. Domnitorul a făcut danii şi mănăstirilor construite de înaintaşii săi, cum ar fi Tismana, care este miluită cu 11 sate, o parte din balta Bistreţ, precum şi cu venitul domnesc al exploatării de aramă de la Bratilov, a trimis ajutoare şi la Muntele Athos. De această danie aminteşte Neagoe Basarab, care spune că la mănăstirea Cutlumuz „străbunicul nostru, Io Mircea, marele voievod a înnoit [...] acest hram […] făcându-l ctitorie a Ţării Româneşti.“

Avanpost al Occidentului

Legăturile strânse ale lui Mircea cel Bătrân cu Ungaria, Polonia, dar şi cu alte ţări din Apusul Europei au făcut ca Ţara Românească să devină în timpul domniei sale un adevărat avanpost al Occidentului în această parte de lume. De altfel, în tabloul aflat la Cozia, domnul este îmbrăcat după moda apuseană a timpului, cu un costum strâns pe corp, de culoare roşie cu flori albastre. Tunica nu prea lungă, tivită cu fir, are în dreptul genunchilor brodaţi vulturi imperiali. Deasupra costumului, Mircea poartă o manta tivită cu aur prinsă pe umărul drept, iar pe cap are o coroană cu cinci vârfuri.

Lupta pentru tron

După o domnie glorioasă de 32 ani, Mircea cel Bătrân a plecat la Domnul la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat într-un sarcofag de piatră cioplit ca în Occident. La conducerea ţării a venit Mihail I, unul dintre fiii lui Mircea. Acum se declanşează bătălia pentru tron între Drăculeşti, după numele lui Vlad Dracul, şi Dăneşti, urmaşii lui Dan, cu tot şiragul nenorocirilor şi umilinţelor care se leagă de o astfel de împrejurare.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

Vizualizari: 532



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI