Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

O operă hidroameliorativă fără egal este în pericol

Nu întâmplător guvernanţii noştri şi umăr la umăr cu ei analiştii de frunte ai naţiunii ignoră tot ce s-a făcut cât de cât bine sau mai puţin bine. În mod cert, lucrările de combatere a eroziunii solului pe cele 74.000 ha şi constituirea unei reţele de desecare care au redat circuitului agricol peste 22.000 ha reprezintă o lucrare hidrotehnică fără egal în istoria judeţului Sibiu. Toate aceste lucrări s-au făcut în perioada de vârf a economiei socialiste, dar lucrul cel mai îmbucurător este că ele sunt funcţionabile şi astăzi, iar dacă ar fi întreţinute corespunzător ar mai dăinui cel puţin un secol.

Adevărul este că judeţul Sibiu este beneficiarul unei zestre hidrotehnice de invidiat. Dacă am raporta dimensiunea acestor lucrări la suprafaţa agricolă a judeţului, atunci am putea spune să Sibiul ocupă unul dintre primele trei locuri pe ţară. El dispune la această dată de 21 amenajări de desecare şi de 27 amenajări pentru combaterea eroziunii solului. Împreună, acestea totalizează peste 90.000 ha, adică cam tot atât cât ar putea amenaja în condiţii de eficienţă în materie de lucrări hidrotehnice.

Reţeaua de canale şi drenaj măsoară peste 700 km, în timp ce drumurile, canalele de scurgere a apei, precum şi debuşeele înierbate însumează aproape 1.260 km. Timp de 15 ani, adică până în 2005, guvernele neoreformatoare care s-au perindat la conducerea ţării nu au investit aproape nimic pentru întreţinerea acestor lucrări. Primele fonduri au fost alocate în anul financiar 2005, dar ele sunt atât de nesemnificative, încât abia pot acoperi costul lucrărilor de avarie. Actualul inspector-şef al Unităţii de Administrare – ANIF Sibiu, dl George Agârbiceanu, nu pare a fi un specialist ce capitulează în faţa crizei financiare în care se zbate.

El şi puţinele persoane care au mai rămas în urma dezmembrării fostei Întreprinderi judeţene de Exploatare a lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare Sibiu au de acum conştiinţa clară că principala lor datorie profesională este să apere ce s-a construit şi să asigure funcţionarea celor două sisteme hidroameliorative.

 Pentru a face în mod profesional acest lucru, ar trebui să beneficieze de fonduri de cel puţin 10 ori mai mari decât cele alocate. Pentru că nu e cu putinţă, oamenii de aici au optat pentru o „strategie de avarie“. Adică de a interveni acolo unde digurile ameninţă cu prăbuşirea, iar dealurile cu alunecări iminente. Din fericire, asemenea dezastru nu a avut loc în ultimii ani, dar riscul de a te juca cu natura este imens.

Sistemul de desecare, în date şi cifre

Suprafaţa desecată este de 28.482 ha, din care 28.143 ha se efectuează gravitaţional, iar suprafaţa de 339 ha prin pompare cu un număr de 5 staţii de desecare amplasate pe râul Hârtibaciu.
Colectarea surplusului de apă se realizează printr-o reţea de canale cu o lungime de 628,96 km pe care sunt amplasate 584 buc. podeţe (dalate, tubulare) şi 96 buc. căderi pentru ruperea pantei.

Suprafaţa amenajată cu reţea de drenaj este de 3.199 ha, având drenuri în lungime de 337,27 km.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2010

Vizualizari: 664



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI