Imprimati articolul

O comemorare de suflet

• La Drâmbar, de pe Valea Mureşului, consătenii continuă să-l omagieze pe cel care a fost  Nicolae Giosan

O după-amiază frumoasă de toamnă pe Târnave, adevărată „vară mică“, cum i se spune de către oamenii locului lunii septembrie.

Uliţa principală a satului Drâmbar, de pe malul Mureşului, în apropiere de Alba-Iulia, era plină de bărbaţi şi femei îmbrăcaţi de sărbătoare ce grăbeau pasul pentru a nu întârzia la sărbătoarea satului.

Cinstea de a fi contemporan

Curtea casei de la numărul 36 era neîncăpătoare de mulţime. Aici s-a născut şi a copilărit omul de aleasă demnitate umană şi profesională, Nicolae Giosan.

Primarul Gheorghe Damian, împreună cu soţia marelui om de ştiinţă, prof. univ. dr. Lucia Giosan, au dezvelit placa comemorativă, un elogiu adus academicianului. Pe ea erau trecute cuvintele: „Aici s-a născut şi copilărit Nicolae GIOSAN (1921 – 1990), profesor universitar, doctor docent, academician, promotor al ştiinţelor agricole moderne în România.“

La rândul său, preotul Ştefan Urdă a adus mulţumiri celor care au avut iniţiativa organizării evenimentului, un gest lăudabil de recunoaştere a meritelor unei personalităţi marcante a ştiinţei agricole româneşti.

Festivitatea a continuat cu înmânarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem academicianului Nicolae Giosan, distincţie primită de doamna Lucia Giosan şi de unul dintre cei doi fii ai săi prezent la Drâmbar, Radu Giosan.

Un elogiu care îndeamnă la meditaţie

Cei care au luat cuvântul au subliniat marea perso­nalitate a acad. Nicolae Giosan. O prezenţă emoţionantă a fost cea a profesorului Vasile Nilca, de la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, ajuns la venerabila vârstă de 91 de ani, care a adus calde mulţu­miri celor care s-au gândit la organizarea unui astfel de eveniment dedicat unui dascăl şi om de ştiinţă.

Nicolae Giosan s-a implicat în politică nu pentru că avea convingerile doctrinei comuniste, ci pentru a da o mână de ajutor agriculturii. A făcut acest lucru cu cinste şi demnitate profesională.

Dacă ar fi să-i expunem fişa profesională

Profesorul a făcut un stagiu de perfecţionare în domeniul producerii hibrizilor de porumb şi a seminţei hibride la firma Pionner şi la alte societăţi din SUA încă din 1956. În anul 1957 a înfiinţat Institutul pentru Cultura Porumbului Fundulea, pe care l-a condus până în 1962. În 1969 a înfiinţat Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, producând o revoluţie în domeniu. Profesorul N. Giosan a fost cercetător, doctor docent, îndrumător de doctorat în specialitatea genetică; autor principal al elaborării şi coordonării direcţiilor de cercetare în ştiinţa agricolă românească, în perioada 1957-1980. A întreprins cercetări asupra caracte­risticilor agrobiolo­gice la soiuri de cereale.

În activitatea sa, timp de 35 de ani  a predat Genetica la Universităţile agricole din Cluj şi Bucureşti. Profesorul N. Giosan a fost membru al Academiei Române (1974), membru al Academiei Naţionale de Agricultură din Italia, membru al Academiei Agricole a URSS, membru al Academiei Agricole din Franţa (1975). În perioada 1977-1989 a fost preşedinte al Marii Adunări Naţionale a RSR.

Omagiu de suflet

Emoţia a rămas în sufletele celor prezenţi când Lucia Giosan a vorbit despre soţul său, amintind repere din viaţa ştiinţifică a maestrului, dar şi momente din viaţa de familie. „...Scopul vieţii lui a fost o agricultură evoluată şi modernă. A fost un tată şi un soţ iubitor, mândru de fii săi. Mulţumesc pentru distincţia primită, prin care soţul meu a fost adus acasă, pe Valea Mureşului“, a spus Lucia Giosan. El rămâne în conştiinţă, pentru viitor, „cea mai reprezentativă personalitate agronomică a românilor din a doua jumătate a secolului XX“. Astfel s-a încheiat o manifestare reuşită, mult aşteptată de localnici şi de fiii celor două aşezări rurale din Ciugud.

Teodor Marian
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2010

֩ Comentarii