Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

O aşezare voievodală în străvechii codri ai Iaşului

Bârnova, dragostea mea

…este titlul monografiei comunei scrisă de scriitorul şi publicistul Boris Crăciun, în fapt o invitaţia la o preumblare în frumoasa aşezare ieşeană, veche de peste patru veacuri.

Incursiune în istorie

Aşezată într-un vast amfiteatru dominat de dealul Repedea, la poalele codrilor care altădată se întindeau până la Huşi şi mai departe peste Prut până la malul Nistrului, comuna Bârnova este prima dată atestată documentar în testamentul redactat în închisoare la Stambul de domnitorul Miron Barnovschi, care în 1628 începe să ridice o mănăstire în locul unei bisericuţe de lemn aflată într-o poiană. De la numele domnitorului, care a murit decapitat, asemeni Brâncovenilor ca un martir, în închisoarea Edy Cule, se trage numele satului şi apoi al comunei.

După execuţia domnitorului Barnovschi, lucrările la mănăstire sunt continuate de Eustatie Dabija Vodă despre care spun cronicile „cam dădea la sângele Domnului“, iar în curtea mănăstirii soţia domnitorului a ridicat un mic palat, aflat acum în paragină, ca şi locaşul de cult. Tot în centrul comunei se află o bisericuţă zidită de un alt martir al neamului românesc, Ion Inculeţ, preşedinte al „Sfatului Ţării“, organism care a hotărât alipirea Basarabiei la Patria Mamă în 1918.

Ca şi mănăstirea lui Barnovschi Vodă, uitată de cei care diriguiesc cultura română, este şi biserica lui Ion Inculeţ, care adăposteşte mormântul marelui român, mormânt pe care le oferă vechea aşezare moldavă. Harnici crescători de animale, bârnovenii sunt cunoscuţi pe toate pieţele municipiului capitală de judeţ pentru produsele lor. Mai mult, apropierea de oraş a facilitat apariţia în comună a unor societăţi comerciale cu capital privat, unde lucrează zeci de localnici.

Încet apar şi investitori în agricultură, între aceştia Valerică Iuraşcu, care a primit potrivit Legii nr. 1/2000 50 hectare de teren în satul Todirel, unde acum se află o livadă tânără, vie şi pământ arabil pe care, recunoaşte domnia sa, „îl lucrează greu“ din lipsa braţelor de muncă. Tot aici trăieşte Vasile Cantea, apicultor din tată în fiu, deţinător al premiului I cu medalie de aur din partea Asociaţiei Mondiale a Crescătorilor de Albine – Apimondia. Racordată la ritmul trepidant al vremurilor noastre, comuna Bârnova, spre deosebire de cele mai multe localităţi rurale, nu a rămas fără locuitori, ci dimpotrivă. Atraşi de frumuseţea locului, mulţi ieşeni şi-au construit case de vacanţă.

Cum se prefigurează viitorul?

„Ce va urma? – se întreabă retoric primarul comunei. În primul rând, vrem să vedem refăcută mănăstirea din centrul satului şi palatul Doamnei Dafina în jurul cărora schelele ridicate în urmă cu ani au putrezit. E drept că, nu o dată ministrul culturii şi oamenii politici care au trecut «fulgerător» pe aici au promis ajutor, dar au rămas doar cu promisiunile. Apoi, spune primarul, vrem să valorificăm mai departe posibilităţile de care dispunem pentru ca Bârnova să devină o adevărată staţiune turistică.“

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

Vizualizari: 810



֩ Comentarii

 
֠ 1.     suceveanu liviu -- (2-November-2010 )
lucrarea scrisa de dl boris craciun este una de exceptie, reprezentativa fie si pentru o comuna din zona metropolitana a iasului. nu am avut placerea sa-l cunosc personal la radio iasi, deoarece s-a pensionat exact cind eu am pasit intiia oara pe poarta studioului din lascar catargi, dar am auzit cuvinte foaret frumoase la adresa dumnealui. ar fi o mare placere sa stau de vorba cu dumnealui, fie si numai 20 de minute, in mijlocul naturii, la birnova, o zona de care s-a indragostit foarte repede. sa ne traiesti, maestre! liviu suceveanu (0745.180.160)

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI