Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Nu neglijaţi arăturile din ferestrele iernii!

Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul.

Se aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasupra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm.

Deplasarea agregatului de arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegetale. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad precipitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului. Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată prin toate mijloacele arătura de primăvară.

De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“?

- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;

- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germinativ şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol;

- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;

- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primăvara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi;

- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distrugere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei solului;

- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în primăverile secetoase.
Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective.

Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul.

Se aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasupra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegetale.

Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad precipitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului. Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată prin toate mijloacele arătura de primăvară. De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“?

- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%;

- se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germinativ şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol;

- semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine pregătit şi se poate încadra în epoca optimă;

- dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primăvara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi;

- prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distrugere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei solului;

- lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în primăverile secetoase. Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective.

Prof. dr. Vasile POPESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

Vizualizari: 4467



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI