Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Nicolae Alexandru, primul organizator al Bisericii muntene

După Basarab cel Mare, întemeietorul statului independent şi al dinastiei, la tronul Munteniei se urcă Nicolae Alexandru, fiu al marelui voievod şi al doamnei Marghita. Vrednic urmaş al tatălui său, a gospodărit cu pricepere ţara, a păstrat o atitudine demnă faţă de regele ungar, pe care „refuzase să-l recunoască drept suzeran“, dar mai ales rămâne în istorie prin instituirea, cu aprobarea Patriarhiei de la Constantinopol, a Mitropoliei muntene.

Ce spun izvoarele istorice

Este evident că o anumită ierarhie bisericească exista în ţinuturile noastre şi înainte de întemeierea statului muntean. Scrisori, cum este cea a Papei Grigore al IX-lea, în care se vorbeşte de un popor Walati (valahi) care nu primeşte „tainele bisericeşti de la venerabilul nostru frate, episcopul cumanilor, ci de la oricari falşi (pseudo) episcopi care ţin de ritul grecilor“, arată fără îndoială că, încă din secolul al XIII-lea, în teritoriile viitoarelor state, Ţara Românească şi Moldova, existau episcopi, preoţi şi biserici ortodoxe pentru trebuinţele sufleteşti ale credincioşilor români din aceste părţi.

Cei mai vechi slujitori ai credinţei

Prin satele româneşti, aşezate în văi adăpostite sau la munte, spune Mircea Păcurariu, existau bisericuţe cu câte un preot care, cu puţina lui ştiinţă de carte, dar cu evlavie adâncă şi cu dragoste arzătoare faţă de păstoriţii lui, a ştiut să-şi ţină credincioşii strâns legaţi de Biserica Ortodoxă.

Primul mare arhiereu al Ungrovlahiei

Nu exista însă o ierarhie recunoscută faţă de Patriarhia de la Constantinopol, autoritatea supremă în cele bisericeşti din Răsăritul Europei. Această lipsă o împlineşte domnitorul Nicolae Alexandru în 1359, când primeşte de la patriarh o scrisoare adresată „celui de foarte bun neam, marele voievod şi domn a toată Ungrovlahia“ prin care i se aduce la cunoştinţă că Sfântul Sinod a hotărât ca „Iachint, preasfinţitul mitropolit al Vicinei – o localitate dispărută astăzi din Dobrogea – să fie trimis ca păstor şi arhiereu legiuit a toată Ungrovlahia“. Prin actul din 1359, statul muntean capătă şi o ierarhie bisericească oficială, recunoscută de forul suprem al Patriarhiei de la Constantinopol. Se împlinea astfel o latură esenţială a organizaţiei de stat feudală, care acum era completă. Adresându-se Patriarhiei de la Constantinopol, Nicolae Alexandru a stăvilit propaganda catolică susţinută de Clara, cea de a doua soţie a sa, cu sprijinul statului catolic maghiar.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

Vizualizari: 1197



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI