Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Moroieni, localitate turistică „fără interes turistic naţional“

Comuna Moroieni este cea mai mare, ca întindere, din judeţul Dâmboviţa, având o suprafaţă de 28.739 ha, mai mult de jumătate din teritoriu (16.334 ha) fiind inclus în Parcul Natural Bucegi. Potenţialul natural şi perspectivele dezvoltării turistice sunt excepţionale. Pesemne însă că localitatea mai zăboveşte deocamdată între disputele mediatice purtate peste capul sau vrerea localnicilor legate de proiectele care ar pune Moroienii în echilibru cu Valea Prahovei şi Poiana Braşov, ceea ce ar fi perfect, într-o viziune logică.

Localitatea, formată din satele Moroieni, Lunca, Glod, Pucheni, Dobreşti şi Muscel, are puţin peste 5.200 de locuitori. Este dispusă, în mare parte, de-o parte şi de alta a DN71, pe Valea Ialomiţei, la 24,4 km distanţă de Sinaia şi 40,9 km de Târgovişte. Vine din spate cu o istorie asumată: cu un sătuc – Muscel – fără şcoală, biserică şi medic, propus pentru dezafectare, dar care se ambiţionează să reziste; a doua cea mai veche hidrocentrală din România, construită în anul 1936, la Dobreşti; 36 de locuinţe declarate monumente de arhitectură; o carieră de calcar, exploatată un pic rudimentar, ceea ce face, potrivit martorilor, disconfort pădurilor, dar aduce beneficii economice aşezării; o cale ferată de transport al calcarului, un soi de mocăniţă industrială; trei tabere şcolare (Căprioara, Cerbul şi Vânătorul) încă în funcţionare. Ce găsim astăzi? O localitate bine situată şi un decor natural de o rară frumuseţe.

În registrul agricol al Primăriei Moroieni, din 2.053 de gospodării, jumătate reprezintă construcţii realizate de proprietari veniţi din afară, ceea ce explică aglomerarea de imobile şi arhitectură de ţinută, peste standardul mediu din spaţiul rural. Sunt înscrişi în documente 124 de agenţi economici, peste 20 însemnând structuri turistice, fie că este vorba despre agroturism sau turism montan.

Cum şi din ce trăiesc localnicii? Datele oficiale vorbesc despre: 100 persoane – în turismul pentru odihnă şi tratament, 280 – la Sanatoriul Moroieni, 90 – la cele trei hidrocentrale (Scropoasa, Dobreşti şi Gâlma), 420 – la cariera Romcal Fieni, 300 – în instituţiile publice, comerţ şi servicii. Alte 290 de persoane sunt asistate social, iar restul, în care sunt incluşi şi pensionarii, trăiesc din activităţi agricole (zootehnie, pomicultură), silvice (exploatarea lemnului şi întreţinerea fondului forestier) şi exploatarea materialelor de construcţii.

Primarul mai are trei dorinţe

Constantin Iordan este primar din 1990. A luat comuna de la un buget de 3 miliarde de lei vechi şi a ajuns la 35 miliarde de lei vechi, plus 15 miliarde din sumele defalcate de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, pentru echilibrarea bugetelor locale. Moroieni este a şasea comună, ca putere economică, din Dâmboviţa. Deşi a absolvit două facultăţi, Agronomie şi Administraţie Publică, primarul Iordan se recomandă întotdeauna „de formaţie învăţător“. N-a ţinut cu tot dinadinsul să fie şef al administraţiei locale.

În 1990 a acceptat interimatul la insistenţele directorului său de la şcoală, iar în 1996 a candidat după mari intervenţii, omul Iordan fiind, cum ne-a mărturisit, dezamăgit şi contrariat de disputele pe care le generează orice investiţie publică gestionată de Primăria Moroieni. Şi nu numai. Pe parcursul acestor 21 de ani a dus la bun sfârşit investiţiile necesare: a racordat localitatea la sistemul de alimentare cu gaze şi apă potabilă, a dus curentul electric în satul Muscel, îngrijindu-se şi de infrastructura şcolară şi de sănătate (şcoli, grădiniţe, dispensare), de curăţenie (sistemul de colectare a deşeurilor fiind introdus din anii 90), de asfaltarea drumurilor laterale, construirea unui sediu nou al primăriei etc.

La anul, chiar dacă până acum nu a avut probleme la alegeri, obţinând lejer votul din primul tur, nu va mai candida. Este deranjat de faptul că DN71 este într-o stare deplorabilă (şoseaua este în responsabilitatea CNADR), că nu poate interveni să facă de-a lungul drumului măcar un trotuar. Dar până în 2012 mai vrea să pună la punct trei lucruri: să amenajeze în întregime drumul până la Muscel (7 km pe un traseu dificil), să mute administraţia în noul sediu al Primăriei Moroieni şi să depună documentaţia pentru a declara localitatea „de interes turistic naţional“.

Trei mari investiţii în desfăşurare

Straniu că Moroieni nu a căpătat acest statut până acum! Jumătate din localitate înseamnă bijuterii ale naturii şi implicit destinaţii turistice: Cheile Tătarului, Padina - Peştera, Turbăria Lăptici, Peştera Cocora (inclusiv Cheile Urşilor), Lacul Bolboci, Canionul Horoabei, Orzea - Zănoaga, Zănoaga - Lucăcilă, Rezervaţia Plaiul Domnesc, Peştera Răteiului, Poiana Crucii, Rezervaţia Plaiul Hoţilor, Clăile din Lespezi, Peştera Răţei etc., toate fiind incluse în Parcul Natural Bucegi.

Cele mai mari investiţii turistice sunt sau vor fi derulate fie de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, fie de la nivel central, prin Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului. Cel mai interesant proiect, început în urmă cu 12 ani şi aprobat abia în 2011, vizează infrastructura turistică de la Padina - Peştera, un program care ar presupune în jur de 200 de milioane de euro.

Viitoarea staţiune turistică va avea 5.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, mai multe pârtii de schi, piscine, ştranduri, capacităţi de transport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un helioport, o sală de sport cu 200 de locuri, un Centru Naţional de Pregătire Olimpică, trambuline de schi, instalaţii complete pentru biatlon şi schi fond, terenuri de sport în aer liber etc. Au fost începute alte două investiţii premergătoare: reabilitarea şi asfaltarea DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Cabana Babele, sector DN 71 – intersecţie Cabana Piatra Arsă, investiţie apro­ximată la 56 milioane de lei, desfăşurată în parteneriat cu Prahova, şi asfaltarea DJ 714 Moroieni - Bolboci - Peştera Ialomicioarei (finanţare asigurată din fonduri europene - 1,5 milioane de euro şi de la MDRT restul).

Cele două drumuri ar urma să fie unificate, iar DJ 714 este în plan să străpungă munţii, până la Bran - Moeciu.

Maria Bogdan
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2011

Vizualizari: 1933



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI