Imprimati articolul

Meşterul din vârf de munte

Mai sus de localitatea suceveană Ciumârna, la Dumbravnic, un cătun izolat pe un vârf de munte, septuagenarul Constantin Moisa confecţionează unelte tradiţionale din lemn, opinci, dar şi obiecte din piatră.

Renumit în întreaga zonă pentru destoinicia cu care plăsmuieşte, după metode tradiţională, unelte pentru câmp şi nu numai, Constantin Moisa duce mai departe o veche tradiţie a locului. A învăţat meşteşugul de la bunicul său, care făcea greble şi toporişti, cozi de topor, cozi de ţapină, chişiţe şi alte lucruri utile în gospodărie, fuse, furci, stative, chiar şi războaie de ţesut. Greblele din lemn de frasin le confecţionează pe bază de comandă pentru locuitorii din sat şi din localităţile vecine: Vatra Moldoviţei, Câmpulung Moldovenesc, Moldoviţa şi Marginea. Iarna taie frasinul care este tânăr, îl aduce acasă şi îl pune în pod, unde îl ţine cam un an de zile, ca să se usuce bine. După aceea începe să facă greble. Zona de munte fiind renumită pentru fân, oamenilor le trebuie greble care să reziste mai mult. 

„O greblă din lemn ţine mulţi ani, chiar şi zece, mai ales la cei care ştiu să adune fânul“, ne-a spus moş Costache (cum îi spun localnicii). El zice că în sat a mai fost un bătrân care confecţiona greble, dar acum a rămas doar el.

Cioplitor în piatră

Constantin Moisa este şi un cunoscut cioplitor în piatră. În afară de şeminee din piatră, face temelii la case, cruci la morminte, borduri, scări de acces. „Piatra, în general granit, o iau de aici, din munte. O tai, îi dau forma, o şlefuiesc. Nimic nu pleacă de la mine până nu este perfect. Obiectele din piatră au rezistat mii de ani, ceea ce dovedeşte că pentru construcţii este un material foarte bun. Pe lângă durabilitate, piatra oferă casei, crucii, şi chiar şemineului un aspect aparte, la care se adaugă măiestria cioplitorului în piatră. Un obiect, o construcţie din piatră are suflet, are sudoare transmisă de la cel ce a mânuit uneltele pentru a da o anumită formă pietrei“, ne-a spus Constantin Moisa.

Artiştii populari caută opincile de Ciumârna

Bătrânul este căutat şi de reprezentanţii ansamblurilor folclorice de renume pentru a le confec­ţiona opinci pentru dansatori sau solişti. Moş Costache face într-o zi de iarnă patru perechi de opinci, producţia realizată în această iarnă fiind de 60 de perechi şi mai are încă multe comenzi. Meşteşugul l-a învăţat de la bunicul său, iar de la bunica păstrează costumul popular pe care aceasta i l-a făcut când a împlinit 18 ani şi pe care îl mai îmbracă la zile de sărbătoare.

„Cumpăr pielea de vacă sau de porc când e crudă, o întind pe pod, bătută la margini în cuie, să se usuce dreaptă. Când e uscată, tai postate cât opincile de late, dau părul jos. Cel mai lung procedeu este cel al dubirii pieilor, care durează şapte zile, pentru că altfel pielea nu se poate prelucra. Dacă am pregătit materialul, fac patru perechi pe zi. Cu făcutul opincilor mă ocup în timpul iernii, am timp de prelucrat pieile, de croit. Opincile sunt căutate mai ales de artişti. Eu am învăţat să fac opinci de la bunicul meu. Ţin foarte cald, au obiele de lână. Sunt toate tradiţii vechi, care trebuie păstrate şi transmise mai departe la generaţiile viitoare“, a concluzionat Constantin Moisa. 

Cântă la mai multe instrumente tradiţionale

Bătrânul din satul Ciumârna este cunoscut şi pentru cântecele interpretate la mai multe instrumente tradiţionale. Îi place să stea cu copiii şi tinerii şi să îi înveţe melodii populare vechi sau să cânte la diverse instrumente.   

„Am învăţat singur să cânt, în tinereţe. Fiind copil, umblam cu oile. Părinţii mei ţineau 50 – 60 de oi, iar eu eram cel mai mare dintre băieţi şi mă trimiteau să le pasc. Şi, ca să nu-mi fie urât, pentru că pe vremea aceea erau lupi, bunica mea spunea să cânt din fluieraş, pentru că lupul aude şi nu se apropie de oi“. Cel mai bine cântă din fluieraş, din tilincă, dar şi din vioară, fiind un membru fără de care Grupul Folcloric „Gura Izvorului“ din Vatra Moldoviţei nu se poate lipsi. O parte dintre cei care activează în această formaţie au învăţat tainele instrumentelor populare tradiţionale tot de la moş Costache.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 5, 1-15 MARTIE 2012

֩ Comentarii