Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Mărţişorul, simbol veşnic al primăverii

Prima zi de primăvară  este aşteptată cu nerăbdare de către neamul românesc, deoarece este momentul în care o tradiţie veche de pe vremea tracilor trebuie respectată, cea a mărţisorului. Şnurul de mărţişor este format din două fire colorate în alb şi roşu, care semnifică unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Culoarea roşie este atribuită vieţii şi femeii, în timp ce albul reprezintă limpezimea apelor şi înţelepciunea bărbatului. În trecut se purta legată de şnur o monedă de aur sau de argint, dar acum purtăm diferite obiecte despre care se crede că aduc noroc. De exemplu, un coşar transmite bunăstare, trifoiul noroc, iar ghiocelul exprimă gingăşia.

În majoritatea judeţelor, fetele primesc mărţişoare. Însă există şi excepţii. În unele părţi ale ţării fetele sunt cele care dăruiesc simbolul primăverii.

În zona Moldovei, spre exemplu, băieţii primesc de la mame, de la soţii sau de la fetele din sat mărţişoare unul mai frumos ca altul, aici 1 Martie devenind o zi a bărbatului. Uneori, strângerea lor devine o competiţie, învingător fiind cel care reuşeşte să adune cât mai multe. (L.Ş.)

 

***

În comuna Moldoviţa, judeţul Suceava, am avut bucuria de a descoperi o doamnă pentru care mărţişorul a devenit mai mult decât un simbol al primăverii. Lucica Matraş, soţie de meşter popular, a dobândit darul de a înfrumuseţa zilele de primăvară cu mărţişoarele deosebite pe care le confecţionează. Era copil pe vremea când bunica sa a învăţat-o cum să dea valoare unei fâşii de mătase. Îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile în care, în satul său natal, confecţionarea mărţişoarelor era o tradiţie.

Astăzi puţini mai sunt oamenii care încă mai îndrăgesc această îndeletnicire, dar ea are mândria de a se număra printre aceştia. Pentru a da viaţă magiei foloseşte de fiecare dată mătase albă şi roşie, care prin multă migală ia forma trifoiului cu patru foi, frăguţelor, căpşunilor, uneori a steluţelor şi pătrăţelelor. În funcţie de modelul ales, confecţionarea poate dura între o jumătate de oră şi o oră. Doamna Matraş lucrează aproape tot anul, astfel încât la începutul lunii Martie vine în târgurile organizate pentru meşterii populari cu 1.500 de mărţişoare.

(LD)
REVISTA LUMEA SATULUI NR.5, 1-15 MARTIE 2011

Vizualizari: 805



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI