Imprimati articolul

Mare atenţie la magazinele fitosanitare! Mătcaşii ştiu de ce

Din păcate, producătorii din renumitul areal legumicol au neglijat acest avertisment, des auzit în ultimii ani şi care face referire nu doar la sămânţă, marea problemă în cazul de faţă, ci şi la input­urile pentru legumicultură în general. Neatenţia lor i-a costat scump având în vedere că, de pe mai bine de 160 ha cultivate cu tomate în solar în ciclul doi, oamenii nu au mai avut ce recolta.

Problemele în comuna Matca au apărut de acum trei ani, de când au fost trase primele semnale de alarmă cu privire la apariţia în zonă a unui virus care provine din sămânţa hibridă comercializată de o firmă locală. Acest punct de vedere este susţinut în continuare de legumicultori care afirmă că sămânţa importată de la un cunoscut producător israelian nu este neapărat infestată, dar cu siguranţă ea nu are nici rezistenţa genetică şi nici nu a fost tratată corespunzător pentru a face faţă provocărilor inerente în materie de climă, boli şi dăunători.

Specialiştii fitopatologi chemaţi să facă lumină susţin că este vorba, fără nicio îndoială, de o viroză care nu se transmite prin sămânţă. Legumicultorii din Matca, dar şi cercetătorii din sectorul legumicol contestă însă această concluzie având în vedere că problemele la culturile de tomate compromise au apărut încă din faza de răsad. Chestiunea este pe cât de gravă pe atât de curioasă, spun ei. Cum pot să cadă dintr-o dată atâtea sute de hectare dintr-un singur areal?

Controversa porneşte de la sămânţă

Se pare că aceşti hibrizi pe care societatea din Matca îi importă din Israel au fost foarte buni la vremea lor, dar acum, ca urmare a temperaturilor ridicate, care au determinat apariţia unor modificări ale tulpinilor virale, ei nu mai fac faţă. „Este vorba de hibridul Shirley, în primul rând, dar şi de Lady Rosa şi Rosalia care sunt şi ei depăşiţi de situaţie“, susţine preşedintele Grupului Legume-Fructe Matca, Mircea Croitoru. După părerea sa, firma importatoare trebuia să aducă hibrizi noi, cu rezistenţă genetică, care să facă faţă provocărilor actuale în materie de boli şi dăunători.

Specialiştilor din cadrul acestei societăţi le revenea şi rolul de a verifica dacă cei care achiziţionează sămânţa fac o dezinfecţie corectă a solului şi asigură o nutriţie corespunzătoare culturii. „Oamenii nu au pierdut doar banii pe sămânţă, ci şi pe tratamentele  recomandate ulterior tot de aşa-zişii specialişti ai societăţii care se laudă că au şi laborator de analiză“, afirmă legumicultorul.

Interesant este că niciunul dintre cei 64 de păgubiţi nu este membru al grupului condus de Croitoru. Acesta, în urmă cu cinci ani, sesizând anumite neplăceri, a renunţat la hibrizii în cauză, sfătuindu-i la fel şi pe ceilalţi colegi ai săi. În această situaţie el vorbeşte în calitate de preşedinte al Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume-Fructe din România, afirmând că, dacă nu se intervenea până acum, lucrurile luau o amploare mult mai mare, existând riscul ca întreaga comună să fie afectată. „Eu atrag atenţia de mulţi ani asupra acestor magazine fitosanitare care s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie în ultima vreme.

Nu acuz compania producătoare de origine israeliană, ai cărei hibrizi i-am folosit cu succes în anii din urmă, ci firma din Matca care îi distribuie şi se laudă că este unic importator pe România. Direcţia fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii este şi ea direct responsabilă şi nu doar pentru ceea ce s-a întâmplat la Matca, ci şi pentru multe alte situaţii de acest gen întâlnite la nivelul întregii ţări“, mai spune acesta.

O situaţie cusută cu aţă albă

Printre legumicultorii păgubiţi din Matca se numără şi familia Vasilache. Doamna Domniţa ne spune că a cumpărat sămânţă, hibridul Shirley, la începutul lunii mai. Au cerut factură şi chitanţă, dar reprezentanţii societăţii i-au tot amânat o lună şi jumătate sub diferite pretexte. Într-un final au primit o factură şi un certificat de conformitate, dar pentru cu totul alte loturi decât cele achiziţionate. A avut 20 mii de plante pe o suprafaţă de 60 de arii, iar problemele au apărut şi la răsad, dar şi în cultura din solar.

Acestea s-au ofilit începând de la vârf, fructele au căpătat culoarea maronie şi s-au acoperit cu pete inelare, devenind practic improprii consumului. „Am bănuit că vinovată este sămânţa pentru că în paralel am cultivat şi alţi hibrizi din cu totul alte surse, dar la care nu a fost nicio problemă. Am luat şi tratamentele tot de la ei, dar acestea nu au avut niciun efect. Într-un final am dus toate plantele la groapa cu gunoi.

În momentul în care am cerut expertiză de la compania producătoare din Israel, cu greu am primit un răspuns care nu are nicio ştampilă sau un număr de înregistrare. Sămânţa din lotul cu pricina apare cu certificat din februarie 2010, deşi ea a fost ambalată în noiembrie 2010. Reprezentanţii societăţii nu au vrut să coopereze în niciun fel, ba mai mult, vorbesc urât cu producătorii“, ne spune Domniţa Vasilache.

Tot de la ea aflăm că nimeni din comună nu a primit bon de casă. În plus, sub pretextul organizării unei tombole cu premii, oamenilor le-au fost cerute ambalajele goale, care practic reprezentau ultima lor dovadă că sămânţa nu corespundea cu ceea ce era trecut pe ambalaj.

Specialiştii se contrazic

Producătorii au apelat atât la specialiştii din cercetarea legumicolă, cât şi la cei din cadrul organismelor autorizate din domeniul fitosanitar. Părerile acestora sunt însă împărţite, dacă nu chiar contradictorii. Doamna Elena Leaotă, director al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, afirmă fără nicio îndoială că „de vină pentru această situaţie este virusul petelor de bronz care nu se transmite prin sămânţă“ şi aceeaşi teorie este susţinută şi de unul dintre cei mai buni virusologi pe care-i mai are România, prof. dr. Ion Pop, care a activat în cadrul Institutului de Protecţia Plantelor.

Niciunul dintre cei doi nu a vrut să audă că ar putea fi vorba de o altă ipoteză. Dar atât legumicultorii din Matca, specialiştii de la alte companii cât şi cercetătorii de la ICDLF Vidra îi contrazic, aducând însă şi argumente. Ei sunt convinşi, date fiind simptomele analizate în tot acest interval, că este vorba de mai mulţi viruşi transmişi prin sămânţă deoarece ei şi-au făcut simţită prezenţa încă din faza de răsad. La prima vedere simptomele par a fi specifice virusului mozaicului tutunului, VMT, sau mozaicului tomatelor, VMTo.

Acest fapt este suspect având în vedere că, teoretic, toţi aceşti hibrizi cultivaţi sunt rezistenţi genetic la cei doi viruşi. Domnul Victor Lăcătuş spune că în solarii, când ajungi la o asemenea situaţie, lucrurile sunt discutabile mai ales la tomate, unde există peste 300 de viruşi cu cine ştie câte tulpini virale. De altfel, în numărul viitor vom reveni cu o prezentare a posibilelor cauze care au dus la compromiterea culturilor din Matca, precum şi a modalităţilor prin care ele ar fi putut fi prevenite. Această situaţie a ajuns şi la conducerea Ministerului, dar şi la cea a Agenţiei Naţionale Fitosanitare, fără a fi urmată însă de vreun răspuns oficial până la momentul încheierii acestei ediţii.

Părerea celor afectaţi este că într-o asemenea situaţie ministerul, prin Agenţia Naţională Fitosanitară, ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu şi să demareze o anchetă serioasă, mai ales în condiţiile în care aceleaşi simptome au apărut în ultimele săptămâni şi la alţi legumicultori din Voluntari şi Adunaţii Copăceni. Pentru modul cum a fost gestionată până la momentul de faţă această problemă, legumicultorii, care au pierdut bani grei fiind vorba de o cultură în solar, cer până una alta demiterea oficialităţilor din domeniu care se fac responsabile. 

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2011

֩ Comentarii