Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

MANIFESTUL EUROPA BIO - Reprezentanţa Agrobiotech în România

Motivaţia

Pe plan mondial, agricultura biotehnologică sau „biotehnologia verde“ a fost adoptata cu o viteză-record. În 2008, 13,3 milioane de fermieri din 25 de ţări cultivau culturi modificate genetic (biotech) pe o suprafaţă de 125 milioane hectare, reprezentând o creştere cu 9,4% a suprafeţelor biotehnologice pe plan global, comparativ cu 2007, demonstrând astfel faptul că fermierii din întreaga lume, în special în ţările în curs de dezvoltare, recunosc beneficiile pe care le aduce această tehnologie.

Reticenţa Europei

Cultivarea în Europa este la o scară mult mai mică, însă s-a accelerat în ultimii ani, pe măsură ce fermierii au început sa realizeze beneficiile culturilor „biotech“. Costul mai mic şi nivelul mai scăzut de micotoxine sunt principalele motive pentru culturile de porumb rezistent la atacul de insecte. În 2008 s-au cultivat 107.719 hectare de culturi biotech în şapte ţări din Uniunea Europeană. Tehnologia este sigură, iar sistemele de reglementare, dacă se aplică corect în ţările UE, garantează consumatorilor şi fermierilor posibilitatea de a alege să consume alimente modificate genetic şi, respectiv, să cultive plante modificate genetic.

Ţintele-cheie

Biotehnologia agricolă oferă oportunităţi extraordinare pentru atingerea ţintelor-cheie pentru politica publică europeană, incluzând sustenabilitatea, reducerea emisiilor de CO2, eficienţa energetică, inovaţie, educaţie, promovarea cercetării ştiinţifice, dezvoltarea, diversificare ocupaţională, sănătate şi comerţ. Biotehnologia este exploatată la un ritm accelerat de competitorii europeni. În momentul în care ar fi permisă „înflorirea“ sa în UE, s-ar îmbunătăţi sustenabilitatea mediului şi competivitatea, existând, în plus, posibilitatea de a creşte producţia de hrană, pentru a ţine pasul cu cererea în creştere.

Avantaje comparative

Beneficiile biotehnologiei verzi pentru fermieri, mediu, consumatori şi societate sunt foarte multe. Culturile biotech sunt în măsură să ofere:

• producţii mai mari cu 6-30% pe aceeaşi suprafaţă de teren agricol, evitându-se astfel nevoia de a ara pământul aflat în conservare, acesta în prezent fiind un adevărat „rău“ pentru biodiversitate;
• protecţie eficace împotriva pagubelor produse de insecte, care conduce la o reducere semnificativă a stropirilor, cu rezultat de reducere permanentă a consumului de combustibili şi emisii de CO2, dat fiind numărul mai mic de lucrări ale solului;
• producerea de alimente şi furaje mai bune, mai sigure şi mai sănătoase, inclusiv culturi cu conţinut şi compoziţie îmbunătăţită în ulei;
• producerea de alimente şi furaje cu conţinut mai redus de toxine naturale cauzatoare de cancer, cum sunt micotoxinele;
• creşterea viabilităţii economice pentru biocombustibili prin reducerea costurilor la materiilor prime;
• reducerea impactului schimbărilor climatice prin potenţialul oferit fermierilor de a cultiva şi produce mai multe alimente în condiţii dificile de climă;
• protejarea solurilor de eroziune şi compactare prin mai puţine arături, cu o conservare simultană a umidităţii solului;
• creşterea eficienţei în folosirea apei. Experienţele de câmp au arătat creşteri de producţie cu până la 20% la culturile modificate genetic tolerante la secetă faţă de culturile convenţionale.

În 2007, prin aplicarea biotehnologiilor s-au redus emisiile globale cu 14,2 miliarde kg de CO2, echivalent a 6,3 milioane maşini mai puţin pe şosele într-un an. În 2008, 12,3 milioane de fermieri care au cultivat plante modificate genetic au fost fermieri mici, din ţări în curs de dezvoltare. În ultimii 15 ani, fer­mierii care au cultivat plante transgenice au realizat suplimentar un total de 34 miliarde de dolari, din care 44% au rezultat din sporurile substanţiale de pro­ducţie, iar 56% din reducerea costurilor de producţie.

Perspectivele biotehnologiei verzi

După 10 ani de moratoriu asupra aprobării de noi plante modificate genetic în Europa, posibilităţile pentru fermierii europeni de a beneficia de avantajul biotehnologiilor agricole continuă să lipsească, făcându-i mai puţin competitivi în context global. Comisia Europeană şi statele membre au introdus cel mai strict sistem de reglementare, bazat pe date ştiinţifice, pentru evaluarea, aprobarea şi monitorizarea produselor biotehnologiei agricole care include:Adevărul este că evaluarea siguranţei culturilor biotech, care este efectuată de o autoritate independentă (EFSA), Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor. Este un proces deosebit de dificil de reînnoire a autorizaţiei produsului la fiecare 10 ani. Din analiza aspectelor de mai sus, autorizarea cultivării şi folosirea produselor biotehnologice agricole suferă din cauza a numeroase obstacole. Aceste bariere contribuie la rămânerea în urmă a sectorului în Europa comparativ cu restul lumii şi constituie un impediment pentru contribuţia biotehnologiei agricole la o dezvoltare sustenabilă de lungă durată, în contextul unei game largi de politici sectoriale incluzând mediul, dezvoltarea, competivitatea şi comerţul, pe lângă cel mai evident sector, cel al agriculturii.

Scopurile MANIFESTULUI

El îşi propune: • scoaterea în evidenţă a celor 5 domenii principale cu probleme care necesită o atenţie şi acţiuni pentru rezolvare urgentă; • indicarea soluţiilor pentru aceste probleme; • implementarea efectivă (operativă) a unui proces de autorizare a culturilor modificate genetic.

Considerente privind implementarea eficientă a procesului de autorizare a culturilor modificate genetic. În anul 2001, Comisia Europeană a publicat un raport bazat pe 81 de proiecte de cercetare desfăşurate pe o perioadă de peste 15 ani şi care au costat peste 70 milioane de euro. Raportul a constatat că OMG autorizate nu prezintă „niciun fel de risc pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediu în comparaţie cu ameliorarea convenţională a plantelor. De fapt, folosirea unei tehnologii mai precise şi evaluarea mai atentă conduc la obţinerea de plante şi alimente mai sigure decât cele convenţionale“.

Explicaţii posibile

În ciuda acestor date ştiinţifice, în 2004 Comisia Europeană a recunoscut faptul că, în ceea ce priveşte biotehnologia agricolă, există o preocupare: „Poziţia Europei este de a o declina, ca o consecinţă a inerţiei politice cauzate de dezbaterea polarizată şi în continuă fierbere dintre oponenţi şi susţinători“. Ca un rezultat al acestei inerţii politice, sistemul pentru autorizarea noilor culturi biotech în UE nu funcţionează după cum era stabilit iniţial.
Procesul de aprobare se desfăşoară necorespun­zător din cauza a trei motive principale:

• Aspectele de evaluarea a siguranţei: procesul de evaluare efectuat de Panelul OMG al EFSA funcţionează foarte lent. Mai multe dosare de produs intră la EFSA decât sunt eliberate într-un an, ceea ce a făcut ca aproximativ 40 de produse sa fi fost acumulate în ultimii şase ani.

• Directoratul Comisiei Europene de Mediu, care este responsabil pentru administrarea procesului de aprobare, nu înaintează propunerile pentru decizii la Comitetele de Reglementare (statelor membre) în termenele stabilite prin regulamente.

• Reprezentanţii statelor membre la Comitetul de Reglementare şi Consiliu ignoră opiniile EFSA asupra siguranţei produsului şi votează împotriva produsului la şedinţele de comitet. Acest aspect are consecinţe de şoc, de erodare a încrederii publice în evaluările ştiinţifice ale EFSA, precum şi în procesul de aprobare ca atare.

Omul care a declarat război distrugerii pământului

„Poluarea cu pesticide a aerului, solului şi apei duce la otrăvirea omului. Este ca şi cum omul ar fi declarat război pământului“, a afirmat Pierre Rahbi, unul dintre pionierii agriculturii ecologice în Franţa, aflat în vizită la Bucureşti. Domnia sa – agricultor, cercetător, scriitor şi cugetător – este de origine algeriană. Declaraţia a făcut-o la Conferinţa internaţională „Biodiversitate şi Agricultură Ecologică“, găzduită de aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Operatorilor din Agricultură Ecologică - Bio România, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Au fost invitaţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai autorităţilor naţionale, ai comisiilor de Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Senatului României și Camerei Deputaţilor, ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai mediului universitar, cercetători, reprezentanţi ai ambasadelor UE şi ai ţărilor candidate.

Pierdem zilnic din habitatul natural

Lucrările conferinţei au fost deschise de către Marian Cioceanu, preşedintele Bio România, care a vorbit despre necesitatea armonizării activităţii omului în raport cu natura, în general, şi cu agricultura, în special. A continuat Daniela Giurcă, director general al Direcţiei Generale Politici Agricole din cadrul MADR, care a prezentat pe scurt strategia ministerului în domeniul biodiversităţii şi agriculturii ecologice. „Prin acţiunile noastre, inclusiv prin practicarea agriculturii, pierdem zilnic câte puţin din habitatul natural, ceea ce trebuie să ne dea de gândit. (...) Este foarte important să subliniem rolul pe care îl va avea agricultura în cadrul viitoarelor obiective strategice“ – a declarat Daniela Giurcă.

O altă gândire ecologică

Mai departe, invitatul special Pierre Rahbi, un adevărat filosof în domeniu, s-a lansat într-o pledoarie pentru agricultura ecologică. „În urma experienţelor trăite la Paris, mi-am dat seama că modul de viaţă propus de societate nu era cel mai bun, pentru că eram îndepărtaţi tot mai mult de natură“, a spus Rahbi despre începutul înţelegerii agriculturii ecologice. Apoi, s-a referit la necazurile cauzate de folosirea excesivă a pesticidelor, la impactul lor asupra vieţii. Şi-a amintit cum stropea pomii într-o livadă, îmbrăcat ca un cosmonaut, pentru a se proteja de chimicale. Altfel risca să se îmbolnăvească grav, aşa cum au păţit unii colegi de fermă mai puţin precauţi. Atunci s-a gândit că, dacă agricultura înseamnă numai substanţe toxice, nu o va mai practica. Astăzi, filosoful agricultor recomandă omenirii utilizarea de humus care face ca solul să devină fertil.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 17, 1-15 SEPTEMBRIE 2010

Vizualizari: 816



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI