Imprimati articolul

Mai semănăm grâu de toamnă sau ne oprim?

Lipsa precipitațiilor de la sfârşitul verii, pe tot parcursul lunii septembrie şi până la 4-5 octombrie a.c., a determinat instalarea unei secetei acute, atmosferică şi pedologică, cu efect direct asupra pierderii rezervei de apă din sol până la coeficientul de ofilire.

Pentru încadrarea însămânțării grâului în timpul optim, diferit pe zone geografice, în prealabil trebuiau să fie executate unele lucrări şi acțiuni în funcție de cultura premergătoare, precum şi de tehnologia adoptată, determinată de sistemul de maşini agricole din dotarea fiecărui producător agricol.

a) Tehnologia clasică:
– fertilizare;
– prelucrarea solului prin arătură sau discuire adâncă;
– pregătirea patului germinativ.

b) Minimum tillage:
– însămânțarea direct în mirişte, cu aplicarea îngrăşămintelor concomitent cu semănatul.
Din cauza secetei acute, nici lucrările de pregătire a solului, nici de însămânţare nu s-au putut executa, mai ales la tehnologia clasică.

S-a putut semăna de la începutul perioadei optime acolo unde:

– lucrările de pregătire a solului s-au executat după premergătoare de vară, imediat după recoltare;
– s-a lucrat în uscat direct în mirişte cu tractoare grele + semănători speciale;
– s-a executat o udare de aprovizionare.

După venirea ploilor, se poate efectua semănatul grâului prin orice metodă, dar trebuie evitată prelucrarea adâncă a solului, deoarece nu mai este timp pentru a aştepta tasarea naturală înainte de semănat; tăvălugii rezolvă doar parțial această problemă şi astfel vor fi repercusiuni asupra producției.

Ce putem face dacă nu am terminat de semănat în perioada optimă?
1. Să nu mai semănăm.
2. Să însămânțăm în continuare.

Consecinţe:

În primul caz:

- Nu mai avem grâu în 2012.

- Ne rămâne nefolosită baza materială asigurată: sămânța, îngrăşămintele, insectofungicidele pentru sămânță şi cultură.

- Nu mai asigurăm rotația normală a culturilor.

- Se strică echilibrul ca volum între suprafețele cultivate în toamnă față de cele semănate în primăvară, cu consecințe directe asupra creşterii necesarului de utilaje, forța de muncă şi fonduri financiare în primăvară, pe care le poți asigura în unele situații cu costuri suplimentare, sau în alte cazuri nu le poți asigura decât parțial şi cu consecințe în depăşirea timpului optim la înființarea culturilor de primăvară.

Este ştiut faptul că, la culturile prăşitoare, costurile sunt mai mari decât la grâu.
Se produce dezechilibrul financiar al producătorilor, deoarece încasările de la vânzarea grâului din vară se mută în toamnă, după recoltarea porumbului sau altor culturi târzii.

În al doilea caz:

– Însămânțăm în continuare grâul pe toată suprafața pe care ne-am stabilit-o, dar cu mare grijă să folosim integral orice oră bună de lucru, în care timpul ne permite, pentru că s-ar putea ca în continuare ploile să ne dea de lucru, iar acolo unde este posibil în două schimburi şi noaptea, la pregătit terenul şi chiar la semănat.

– Compensăm diminuarea producției de grâu cauzată de întârzierea semănatului prin:
• lucrări de calitate;
• majorarea normei de sămânță la hectar cu 10% până la 25 octombrie a.c., cu 20% după 20 până la 30 octombrie.

Dacă totuşi ne mai rămâne şi la 1 noiembrie o oarece suprafață, optez să fie semănată în câteva zile şi cu sămânța majorată cu 25-30%.

În toate cazurile este util ca pe întreaga suprafață semănată în afara perioadei optime şi cu atât mai mult pe ultimele suprafețe să se execute o tăvălugire, de preferință cu tăvălugul inelar, care asigură creşterea rezistenței la îngheț cu 2-3°C. Pentru cine îşi permite, se mai pot folosi îngrăşăminte foliare şi/sau biostimulatori.

Concluzie:
Din punctul nostru de vedere, trebuie semănat în continuare tot ce este programat.

Ing. Grigore Mocanu
CONSILIER TEHNIC SC TCE 3 BRAZI SRL
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii