Imprimati articolul

Livezile Caraş-Severinului, atâtea câte sunt

Drumul european E 70, între Orşova şi Caransebeş. Gropi şi iarăşi gropi. Circulaţie în pas de melc, cu semafoare şi palete, ba pe un sens, ba pe celălalt. Şosea în reparaţie. Coloane lungi de TIR-uri şi autoturisme. Minute întregi de aşteptare. Cobor din maşină şi mă uit lung la o livadă cu meri. Pomi neîngrijiţi şi chiar uscaţi.

La următorul semafor, o familie de oameni săraci încearcă să vândă trecătorilor mere şi ţuică. Îl întreb pe bărbat ce se întâmplă cu livezile, de ce nu are nimeni grijă de pomi. Mă priveşte lung, apoi – ca o scuză – îmi spune că ţăranii nu mai au ce face cu fructele, că nimeni nu le vrea. Aşa că lasă livezile în paragină şi culeg numai ce dă Dumnezeu. Ceea ce v-am prezentat, stimaţi cititori, nu este un scenariu apocaliptic, ci fapte reale, pe care le-am trăit deunăzi!

„În judeţ există, la ora actuală, 11.689 ha cu pomi pe rod, la care se mai adaugă 6.395 ha cu posibilităţi de redresare. Din păcate, 5.077 ha sunt în declin. Este vorba de livezi părăsite, în care nu s-au mai aplicat lucrări. Unii oameni au înţeles că trebuie să îngrijească pomii, alţii nu. Există şi situaţii de înfiinţare a unor livezi noi, circa 180 ha. Este un prim semn că proprietarii încep să-şi dea seama că terenul trebuie folosit, nu abandonat“ – a declarat Aurel Afumatu, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Caraş-Severin, pentru Lumea satului.

Staţiunea din Caransebeş, între a fi sau a nu fi

Din nefericire, fenomenul a lovit şi Staţiunea pomicolă didactică Caransebeş. 107 ha de livadă se află pe punctul de a dispărea, pentru că pomii nu pot fi îngrijiţi din cauza unui conflict între Primăria Păltiniş şi conducerea staţiunii.

Terenul a aparţinut cândva comunei. Apoi statul l-a luat şi, prin hotârâre de guvern, l-a dat staţiunii care a înfiinţat o fermă pomicolă. În urmă cu vreo doi ani, sătenii şi-au revendicat terenul şi au interzis pomicultorilor să se mai apropie de „proprietatea“ lor. Măriuţa Băncilă, directorul Staţiunii pomicole didactice Caransebeş, care aparţine acum de Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului din Timişoara, ne-a spus că au existat momente critice, când şeful de fermă a fost agresat verbal şi chiar fizic. Starea conflictuală ar putea înceta dacă Guvernul ar retroceda ţăranilor cele 107 ha. Sau dacă organele locale ar interveni în a face dreptate.

Semne încurajatoare

La 1 ianuarie 2008, cercetarea Caransebeş s-a integrat într-un departament de profil în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Directoarea staţiunii, Măriuţa Băncilă, pare a fi mulţumită de această soluţie. Ea susţine că acum cercetătorii au la dispoziţie 542 ha, iar livezile arată ca la carte. Pe lângă producţia de fructe, ei s-au ocupat de introducerea mai multor soiuri noi în zonă. Tot ei au colaborat la obţinerea a trei soiuri noi de prun – Sarmatic, Renclod de Caransebeş şi Bărăgan 17 – foarte productive.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2009

֩ Comentarii