Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

La lecţia de agrotehnică austriacă

Agricultura modernă nu se mai limitează doar la o arătură şi la împrăştierea de îngrăşăminte chimice, oricând şi oricum, ci apelează la tehnologii complexe, care trebuie să ajute şi solul. Aceste idei au rezultat în cadrul expunerilor susţinute la simpozionul „Ziua tehnologiilor moderne în agricultură“, ajuns la cea de-a treia ediţie.

Evenimentul a fost organizat de specialiştii firmei Probstdorfer Saatzucht Austria, alături de colegii lor din România, la ferma proprie, situată pe raza comunei Brânceni din Teleorman.
Dintre soiurile de grâu de toamnă propuse de austrieci, cu capacitate ridicată de panificaţie, care îndeplinesc criteriile din categoria premium, menţionăm Capo, Midas, Philipp, Astardo, Josef şi altele. Conform celor prezentate, seminţele de calitate aduc economii. De exemplu, în cazul soiurilor de grâu recomandate, cantitatea de sămânţă scade de la 250-300 kg/ha la 150 kg/ha. Se poate reduce chiar până la 110 kg/ha, dar cu aplicarea unor tehnologii corecte.

O altă gândire în administrarea azotului

Ernst Grosslerder, specialist Probstdorfer Saatzucht Austria, a atras atenţia că azotul trebuie administrat raţional, pentru a nu polua solul.  „În toamnă, nu este nevoie de mai mult de 10 kg/ha s.a., cu excepţia monoculturilor. Apoi, ţinând cont de condiţiile din anul următor, se dau îngrăşăminte chimice de două sau trei ori, în doze calculate în funcţie de capacitatea plantelor de preluare a azotului şi de apa din precipitaţii. De exemplu, pentru a obţine 6-7 tone de grâu/ha, trebuie să aplicăm 150-170 kg/ha de azot, ştiut fiind că este nevoie de 24-25 kg de azot pe tona de grâu. Acest lucru duce la obţinerea proteinei de la 15% în sus“, a menţionat expertul.

Atenţie! UE obligă la refacerea humusului

„Fiecare plantă consumă o cantitate de humus care trebuie pusă la loc în pământ. Dacă nu respectăm acest lucru, Uniunea Europeană nu va mai acorda subvenţii la hectar“, a spus dr. ing. Mihai Berca, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, directorul Probstdorfer Saatzucht România. Domnia sa a explicat că, în cazul cerealelor păioase, se poate reface humusul necesar, prin încorporarea în sol a resturilor vegetale tocate, cum ar fi paie şi coceni, după care se cultivă mazăre.

De asemenea, sunt necesare produse, precum Agrosol, care măresc puterea plantelor de a absorbi bioxid de carbon din atmosferă, îmbunătăţind procesul de fotosinteză. Totodată, trebuie înlocuite asolamentele mici, cu alte suprafeţe extinse ocupate cu plante amelioratoare. „De exemplu, în această fermă există 200 ha cu mazăre, care lasă în sol 40-120 kg/ha de azot pe an“, a menţionat profesorul. În funcţie de consumul de humus, se poate face bilanţul, la sfârşitul anului, pentru a şti cât trebuie compensat.

Tehnologii mai puţin cunoscute pentru cultura grâului

Prelucrarea pe verticală

La temperaturi ridicate, aproape de limita caniculei, participanţii la simpozion au ieşit în câmp, unde au văzut roadele tehnologiilor moderne: grâu sănătos şi puternic.
Aici, Mihai Berca a dezvăluit, în exclusivitate pentru Lumea satului, secretul lucrului fără plug. Motivul ar fi că soiurile de grâu, din categoria premium, au nevoie de soluri prelucrate profund, pentru a permite rădăcinilor lor puternice să se dezvolte. Din acest motiv, astfel de soiuri sunt rezistente şi la secetă. „Când am venit aici, ne-am confruntat cu unele probleme deosebite. Am constatat existenţa unui strat de harpan foarte gros. Apărea pe la 25-30 cm şi se ducea până la vreo 45 cm. Era tare ca un beton armat! Atunci ne-am gândit să refacem structura solului de jos în sus, pentru că am văzut că rădăcinile plantelor coborau până la harpan şi, apoi, se întorceau către suprafaţă, ca nişte mustăţi“, aşa a început discuţia cu domnul profesor.

Scarificator special pentru terenuri argiloase

Pentru a elimina harpanul, s-a făcut o lucrare cu un scarificator special, ce se preta la afânarea terenului cu un conţinut de 36-37% argilă. Utilajul a fost conceput într-un atelier din Viena. A fost adus la Brânceni şi a dat rezultate foarte bune, scarificând până la o adâncime de 55-60 cm. Apoi, s-a lucrat cu un fel de combinator multifuncţional, care dispune de o linie de discuri, printre care se află un fel de gheare care scot buruienile din sol. Pe utilaj mai există nişte pinteni tip labă de gâscă, iar în final, o grapă rotativă, inelară, care permite solului să rămână mobilizat, nu tasat, la suprafaţă.

„Important a fost că am folosit utilaje care nu sfărâmă solul. De asemenea, ne-am ferit să lucrăm în perioade foarte uscate sau foarte umede. După cum vedeţi, noi am renunţat la plug“, a precizat Berca. Prin astfel de lucrări, s-a urmărit prelucrarea terenului numai în plan vertical, evitându-se deplasarea pământului într-o parte sau alta, cum se întâmplă la arat.  „Astfel, am obţinut 25% spaţiu pentru aer şi tot 25%, pentru apă. Rezultă înmagazinarea unei cantităţi foarte mari de apă, până la o adâncime de 3 m. Aşa că seceta prognozată nu ne afectează“, a mai spus Mihai Berca.

Asolamente propuse 

Rotaţia culturilor făcută la ferma de la Brânceni, pe o perioadă de patru ani, ţine cont de calităţile plantelor premergătoare:

● grâu după mazăre = 200 ha;
● grâu după orz = 100 ha;
● grâu după rapiţă = 400 ha;
● orz după grâu = 100 ha;
● mazăre după grâu = 200 ha;
● rapiţă după grâu = 400 ha;
● rapiţă după orz = 100 ha.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

Vizualizari: 2426



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI