Imprimati articolul

Jina, o comună „la înălţime“

La limita de sud-vest a judeţului Sibiu se află una dintre comunele de referinţă pentru păstoritul românesc: Jina. Legenda spune că la originea localităţii ar fi o femeie frumoasă şi vitează pe nume Zina sau Zâna care ar fi poposit pe aceste meleaguri înconjurată de o ceată de haiduci.

Prin colonizarea saşilor în Ardeal românii ar fi fost împinşi către munte, ajungând aici către 1396. Trei secole mai târziu mulţi dintre ei aveau să treacă munţii la Vaideeni, Băbeni sau Mihăeşti Vâlcea pentru a nu fi forţaţi să treacă la religia greco-catolică. Transformaţi în grăniceri, jinarii aveau să participe la bătălia de la Arcole sub denumirea de „cătanele negre“, fiind menţionate şi de Napoleon în însemnările sale pentru vitejia de care au dat dovadă.

O comună veche, dar modernă

Aflată la o înălţime de peste 1.000 m, Jina este cea mai compactă localitate din România. Am discutat îndelung despre frumoasa aşezare sibiană cu Dumitru Prodea, secretarul primăriei, de la care am aflat că în comună sunt 4.300 de locuitori care cresc 30.000 de oi şi 1.800 de vaci. Jina e înconjurată de 32.000 ha de pădure, un sfert din acest areal aparţinând localnicilor. În prezent, Jina este racordată la reţeaua de apă curentă şi se lucrează la canalizare. Pentru cei 1.600 de locuitori ai cartierului Băiaşi s-au construit de curând o şcoală nouă şi un cămin cultural. Se lucrează la deschiderea unei pârtii de schi în lungime de 640 m.

La şapte kilometri de aici începe cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, denumită şi „drumul regelui“, aflată la peste 2.200 m altitudine.

Paradisul de pe apa Sebeşului

Prin excelenta zonă agroturistică, Jina oferă vizitatorilor numeroase puncte de atracţie. Printre acestea se numără biserica veche construită la 1795, dotată cu un mare osuar aflat în preajma altarului. Alt obiectiv turistic este biserica nouă construită în 1937 cu sprijinul lui Carol al II-lea. Este supranumită „Catedrala Munţilor“, iar în preajma ei se află crucea eroilor neamului.

Pe raza localităţii sunt rezervaţii naturale încântătoare, precum „Masa Jidovului“ (Uriaşului), o frumoasă stâncă alcătuită din şisturi cristaline, înălţată cu aproape 5 m deasupra peretelui abrupt pe malul stâncos al Sebeşului, unde creşte spontan pinul de pădure, „Pintenii din coasta Jinei“, un important monument geologic, apoi rezervaţia „La grumaji“. Deosebit este şi circul glaciar „Gropata“ unde creşte nestingherit bujorul de munte (rododendron). Să nu uităm nici „Valea frumoasei“, făcută nemuritoare de către Mihai Sadoveanu care şi-a construit şi o cabană. Aici cresc şi plante carnivore rămase încă din Cuaternar.

Fluieraşii vechi şi noi

Străvechea vatră din inima Ardealului nu este doar punct de atracţie turistică, ci şi un puternic centru cultural. Anual, la Jina se organizează de mai bine de patru decenii festivalul folcloric „Sus pe muntele din Jina“, unde cunoscuta formaţie de fluieraşi din localitate, înfiinţată în anul 1934, încântă sutele de vizitatori. Conducătorul formaţiei de copii fluieraşi este chiar secretarul comunei, Dumitru Prodea. De asemenea, în 2006 la Jina s-a deschis, prin strădania învăţătoarei Ileana Morariu, un muzeu privat dedicat păstoritului.

Miron Ştefănescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2011

֩ Comentarii