Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Istoria de lângă... istorie - Arbitrajul celor puternici

Resentimentele guvernanţilor unguri faţă de România au fost, sistematic, inoculate în opinia publică a ţării vecine, astfel încât ele au cuprins categorii social-politice tot mai largi. În aşteptarea zilei când steagul maghiar cu emblema Sfântului Ştefan va fâlfâi din nou peste Ardeal, Armata maghiară face pregătiri intense. La graniţa cu România au fost concentrate două armate cu un efectiv de 309.032 militari şi toată tehnica şi mijloacele de luptă pentru caz de război.

Pentru a forţa mâna României, Hitler a ordonat să fie pregătită o „forţă de şoc în Răsărit“ însumând 15 divizii de infanterie, 6 divizii blindate şi 3 divizii motorizate. În sudul Guvernământului general al Poloniei, alte două divizii de tancuri aşteptau semnalul pentru a înainta rapid în România, iar pentru 1 septembrie 1940 era prevăzută deplasarea unor trupe de desant pentru ocuparea rapidă a zonei petroliere. La rândul lor, sovieticii, sub pretextul că la Prut s-au petrecut incidente de frontieră care ar putea să aibă „consecinţe grave“, au masat aici importante trupe.

Tratative eşuate

Iată, aşadar, circumstanţele în care, la 16 august, au început la Turnu-Severin tratativele româno-maghiare. Delegaţia română era prezidată de Valer Pop, iar cea maghiară de Andras Hory. Conflictul dintre cele două delegaţii s-a declanşat chiar de la început, când ungurii au susţinut, cum spune C. Kiriţescu, principiul teritorial, iar românii pe cel etnic. Conform hărţii prezentate, ungurii urmau să ocupe două treimi din suprafaţa Transilvaniei cu o populaţie de peste 2,4 milioane de etnici români. Delegaţia română a respins extravagantele pretenţii ale ungurilor, iar discuţiile au continuat în mod steril în jurul celor două teze până pe 24 august, când delegaţia ungară a rupt tratativele, invocând faptul că nu s-a putut găsi un teren comun pentru ale continua.

Decizia lui Hitler

Drept urmare, Hitler preia în mod direct reglementarea pretenţiilor teritoriale ale Ungariei faţă de ţara noastră, căutând să dea o soluţie pentru a deschide, fără luptă, accesul trupelor germane spre Budapesta şi Bucureşti, creând totodată posibilitatea celor două ţări să servească deopotrivă interesele Germaniei. Dictatorul german recunoştea însă netemeinicia cererilor părţii ungare, mărturisindu-i contelui Ciano, la 28 august 1940: „Soluţionarea problemei este deosebit de complicată din cauza faptului că unei revendicări teritoriale care se bucură de extrem de multă popularitate în rândul naţiunii ungare i se opune o revendicare etnografică, cu siguranţă incontestabilă“. Cu toate acestea, Hitler era hotărât să acţioneze pentru realizarea pretenţiilor maghiare.

Noua frontieră ungaro-română a fost fixată de Hitler pe 27 august. S-a avut în vedere, în primul rând, ca Germania să pună stăpânire, prin intermediul ungurilor, pe crestele Carpaţilor Răsăriteni, o poziţie strategică extrem de importantă. Totodată, noua frontieră pătrundea ca un pumnal în inima României, oprindu-se în apropierea Braşovului. De aici şi până la Valea Prahovei, unde se găsea petrolul, atât de necesar economiei de război germane, nu mai erau decât câteva zeci de kilometri. Atitudinea fermă a României în timpul negocierilor de la Turnu-Severin a produs iritare la Berlin, drept care, în seara zilei de 27 august, guvernul român a primit „invitaţia“ de a-şi trimite la Viena reprezentanţii; aceeaşi invitaţie a fost adresată şi Ungariei.  Pe 29 august, la Palatul Belvedere, cele două dele­gaţii, cu M. Manoilescu şi Valer Pop din partea României, Teleki şi Csaky din partea Ungariei, s-au întâlnit cu miniştrii de externe ai Axei, Ribbentrop şi Ciano, care îşi asumaseră „arbitrarea“ aşa-numitului conflict româno-maghiar. În urma şantajului exercitat de trimişii Axei, guvernul român trebuia să dea un răspuns -  care nu putea fi decât favorabil arbitrajului – până la ora 3,30 în noaptea de 29 spre 30 august.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 15, 1-15 AUGUST 2010

Vizualizari: 617



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI