Însămânţările în zonele secetoase

Inginerul Eugen Florea din Constanţa a lucrat 36 de ani în producţie, în agricultura de stat, are 13 brevete de invenţii, medalii obţinute la saloanele de specialitate de la Iaşi, Bruxelles, Geneva şi Budapesta. Revista Lumea Satului a publicat în paginile sale câteva articole despre preocupările inginerului Eugen Florea.

Vă propunem pentru numărul de astăzi o metodă agrotehnică aparte adresată agricultorilor care lucrează pământuri în zone secetoase.

Inginerul Eugen Florea susţine că, în primăverile secetoase, răsărirea parţială şi stagnarea vegetaţiei sunt cauzate în principal de irosirea umidităţii solului, ocazionată de pregătirea deficitară a terenului pentru semănat.

Sub zona mobilizată, solul are umiditate care poate fi accesată selectiv doar în jurul seminţei, prin crearea unui şănţuleţ în care să răsară şi să se înrădăcineze. În acest fel cresc şansele evitării pentru mai mult timp a stagnării vegetaţiei.

Aplicaţia tehnologică, ce se experimentează în judeţul Constanţa, constă în echiparea unor cuţite-dălţi montate în faţa secţiilor de semănat şi care formează şănţuleţul de adâncire.

Încercările din anul 2008 au pus în evidenţă trei posibilităţi de reducere a pierderilor de umiditate: pregătirea normală a terenului prin două treceri, pregătirea terenului cu o singură trecere, fără pregătirea terenului.

Alegerea variantei este în funcţie de circumstanţe, având în vedere conservarea umidităţii, dar şi starea de îmburuienare prezentă şi în perspectivă.

Efectele acestei intervenţii se manifestă în două faze: prima, în care se asigură răsărirea şi înrădăcinarea, a doua, care durează după împrejurări circa 20 de zile, în care rigola rezultată acumulează apa din precipitaţii, îmbunătăţeşte nutriţia plantelor şi le protejează de excesul de căldură de la nivelul solului.

S-a constatat că aceste aspecte lipsesc la rândurile însămânţate după metoda clasică, la care acumularea apei este mai redusă, iar temperaturile de peste 30 de grade la sol, gradual, stagnează vegetaţia.

În anul 2008, la Nistoreşti, în judeţul Constanţa, s-a aplicat acest experiment. S-au semănat 40 de hectare de porumb cu SPC8 în formula 6+2 rânduri martori (fără cuţite daltă în faţa secţiilor de semănat).

Prima fază a intervenţiei, cea de răsărire şi înrădăcinare nu a fost necesară“ pentru că la semănat a fost suficientă umezeală. Faza a doua a contribuit la un spor de recoltă de 400 kilograme la hectar, faţă de rândurile martor (nivelul de producţie fiind de 3600 kilograme la hectar).

Primul rezultat al experimentării este promiţător; în anul 2009 – continuă începând cu floarea-soarelui, unde ar putea interveni protecţia la curenţi de aer rece şi în continuare avantajele citate.

Pentru informaţii suplimentare îl puteţi contacta pe domnul inginer Eugen Florea la numărul de telefon 0241.646.816. ospaconstanta@yahoo.com.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu