IndAgra Food 2009, în vreme de criză

● Fără mâncare, fără băutură şi fără produse tradiţionale;
● Românii au cam pălit în faţa concurenţei străine;
● Evenimentul expoziţional a fost organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi camerele judeţene de comerţ. În paralel cu Indagra Food & Drink, au expus All Pack şi Interplast.

IndAgra Food & Drink a fost mai săracă anul acesta, la ediţia a II-a, comparativ cu anul trecut. Cu toate că poartă titulatura de Food & Drink (mâncare şi băutură), cu mici excepţii, au lipsit tocmai mâncarea şi băutura. Au participat mai puţine firme, iar Expo Drink, expoziţia internaţională de vinuri, băuturi alcoolice, răcoritoare, nici nu a mai avut loc, aşa cum a fost în 2008. La fel, produsele tradiţionale româneşti nu şi-au mai găsit locul la Romexpo.

Slaba prezenţă a expozanţilor autohtoni ar putea fi pusă şi pe seama crizei economice. Numărul de standuri a fost mai mic. Totuşi, calitatea şi diversitatea produselor s-a ridicat la nivelul anului trecut.

„Adevărul este că firmele expozante au prezentat o gamă largă de produse, unele noi, introduse în premieră pe piaţa românească. Apoi, s-a înregistrat un număr record al participanţilor străini, 50%, în creştere faţă de anul trecut. Din păcate, avem mai puţini participanţi din România“ – a declarat Cătălin Trifu, director comercial în cadrul Romexpo, pentru Lumea satului.

Tradiţional, ministrul Ilie Sârbu a fost întâmpinat cu pâine şi sare. Apoi a deschis a doua ediţie a expoziţiei internaţionale de produse şi echipamente din industria alimentară. În discursul său, a apreciat că organizarea Indagra Food & Drink vine în întâmpinarea nevoilor de promovare a industriei alimentare româneşti, chiar dacă 50% din expozanţi au fost din străinătate.

Profitând de ocazie, Sârbu a subliniat că fondurile europene au început deja să fie puse în valoare. Domnia sa afirmă că, pentru acest domeniu, în următorii doi ani de zile se va aloca un miliard de lei.

Odată tăiată clasica panglică, mai scurtă anul acesta poate din cauza crizei economice, alaiul guvernamental a făcut un tur al pavilionului central. Cel mai vesel loc s-a dovedit micul stand al Slovaciei, unde o formaţie de alămuri şi o solistă costumată ca în anii interbelici cântau vechi melodii. Tot aici au fost prezenţi Excelenţa Sa doamna Dagmar Repcekova, ambasadorul Republicii Slovace la Bucureşti, şi Jurj Sestak, şeful Cancelariei ministrului slovac al Agriculturii. Au mai fost vizitate şi alte standuri, cum ar fi ale Poloniei şi Ungariei sau cele ale firmelor româneşti şi ale instituţiilor subordonate MAPDR.

În pavilionul central, am fost curioşi să vedem ce oferă firma „Ion Moş“, nu că ar fi expus ceva deosebit, dar ne-a atras numele. Directoarea, cu zâmbetul pe buze, ne-a refuzat politicos. Atunci, ne-am dus alături, la firma „Maja” (se pronunţă Maia, cum îi spuneam eu bunicii mele, când eram mic). Dracu’ ne-a pus! Aşa-zisul director din partea română era cât pe aici să ne îmbrâncească şi ne-a spus ceva mărunt printre buze, când a aflat că suntem de la presă. Probabil că cei doi nu doreau să aflăm că vând „machete de carton“ în loc de maşini şi utilaje.

Spre deosebire de „domnul“ de la „Maja“, în Pavilionul 17, unde erau expuse maşini şi utilaje pentru panificaţie, reprezentanţii firmei „Helco“ ne-au prezentat o gamă impresionantă de cuptoare medii şi mari pentru patiserie sau pâine.
„Avem cuptoare la preţuri fără concurenţă. De exemplu, un cuptor mediu, de ultimă generaţie, costă numai 3.000 de euro“ – ne-a declarat Paul Cristea.
Ne-au fost arătate cuptoare ciclotermice pe vatră „Zucchelli“ sau cuptoare cu tuburi anulare de ultimă generaţie, model LF-LFK-LFKR, care asigură o coacere uniformă. Ni s-a spus că au avantajul reducerii lente a temperaturii, ceea ce stresează mai puţin aluatul, adică dispare riscul încruzirii pâinii.

În pavilioanele 14 şi 15 am văzut pe viu cum lucrează diferite maşini şi utilaje care produc ambalaje din carton sau plastic.

La firma „Kompress Nzomdaipari“ KFT (SRL) ni s-au arătat nişte „forme“ plate, colorate, care printr-o simplă strângere laterală se transformau în cutii de carton. Mai multe firme parcă făceau concurs –, care scoate mai repede saci şi pungi de plastic la metraj sau casolete de ambalare în vid. Am remarcat viteza mare de lucru a maşinilor, cele mai multe de ultimă generaţie.

În sectorul alimentar s-au produs în ultimii ani transformări calitative de substanţă. Sunt peste 1.400 de firme care activează în acest domeniu, care asigură peste 240.000 de locuri de muncă. Paşi importanţi au fost făcuţi şi în ce priveşte procesarea şi prezentarea produselor alimentare. Avem de acum firme româneşti care fabrică produse alimentare la nivelul firmelor europene“.

InAgra FOOD a reunit 225 de firme din 20 de ţări producătoare, importatoare sau distribuitoare de maşini, utilaje, echipamente şi produse din industria alimentară şi a băuturilor, faţă de anul trecut când au fost peste 300 de firme din 22 de ţări, dintre care peste 160 româneşti.

Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerelor agriculturii din Landul german Renania, din Slovacia şi Polonia, ai Agenţiilor pentru agricultură şi produse agricole din Lituania şi Ungaria, Centrul Promovare a Exporturilor din Tunisia şi Camerele de comerţ din Bizerte (Tunisia), Girona (Spania) şi Chişinău (Moldova).

Expozanţii au fost din Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Lituania, Moldova, Olanda, Polonia, Serbia, Siria, Slovacia, Spania, Tunisia, Turcia, Ungaria şi România. Gradul de internaţionalizare – 50%. Suprafaţa ocupată a fost doar la jumătatea celei din 2008 – 12.000 mp, din care 30% ocupată de firmele străine, faţă de 22.400 mp anul trecut.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu