Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Incursiune în livezile viitorului

Cel care a avut şansa de a pătrunde la începutul primăverii în câmpul didactico-experimental al Catedrei de horticultură şi pomicultură, situat în campusul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, a încercat fascinaţia omului care avea în faţă o privelişte de vis. O mare de flori, cu o diversitate ameţitoare şi sute de parfumuri. Era într-o zi frumoasă de mai când admiram acest decor şi deodată văd mai de departe doi oameni. Unul era prof. univ. dr. Florin Stănică, prorectorul universităţii, împreună cu un tânăr doctorand, căruia îi explica anumite detalii asupra conţinutului tezei. Am profitat de ocazie şi am aflat de la domnia sa amănunte despre splendidul câmp didactico-experimental.

Paşi timizi spre pomicultura integrată

- Ce-i cu această splendidă livadă, domnule profesor?

- Acest câmp didactico-experimental, alături de plantaţiile pomicole din Ferma Moara Domnească, alcătuiesc baza de cercetare a Centrului de cercetare pentru pomicultură integrată. Aici sunt testate specii pomicole noi, unele atipice, în paralel cu speciile pomicole tradiţionale.

De la kiwi, la curmal şi banana nordului

- Vă rugăm să ne vorbiţi despre speciile rare.

- Începând din anul 1993, se studiază mai multe specii de kiwi: Actinidia deliciosa, A. arguta, cu fructe mai mici şi lipsite de pubescenţă şi, mai recent, A. chinensis, cu fructe cu pulpă galbenă.

De asemenea, după 1996 au început cercetările asupra speciei de curmal chinezesc. În prezent, în colecţie se găsesc peste 10 genotipuri de curmal chinezesc, provenite din China, dar şi din Coreea. Alături de acestea se află biotipuri de curmal sălbatic identificate în Dobrogea, în zona Jurilovca şi în localitatea Ostrov, care se vor putea folosi mai ales ca portaltoi.

O altă specie nouă pentru România este Asimina sau banana nordului (Asimina triloba). Primele plante din această specie originară din America de Nord au fost introduse în ţara noastră la începutul secolului XX, în judeţul Alba, de către emigranţi români. Totuşi, prima colecţie cu soiuri de calitate a fost realizată la Catedra de pomicultură în anul 2000, în urma unui import din Italia şi, ulterior, colecţia a fost îmbogăţită. Kaki sau Hurma (Diospyros kaki) este o specie care ar putea să fie cultivată în zone cu ierni blânde din partea de sud-vest a ţării. Colecţia din câmpul didactico-experimental este alcătuită din soiuri provenite din China, Portugalia, Italia, Spania, Canada. Pentru toate speciile amintite, cercetările vizează tehnologiile de înmulţire, studierea fenologiei, a rezistenţei la ger, la boli şi dăunători, cele mai eficiente sisteme de plantare, forme de coroană, particularităţile de fructificare, caracteristicile fizice, biochimice, pomologice şi senzoriale ale fructelor etc.

Baza o reprezintă speciile autohtone

- Înţeleg totuşi că pe această suprafaţă a câmpului didactico-experimental ponderea o au speciile româneşti.

- Aşa este. Suprafaţa cea mai mare este reprezentată de plantaţiile cu toate speciile din sortimentul pomicol românesc. La fiecare specie au fost alcătuite în ultimii ani, prin finanţare din proiecte de cercetare ANCS, ale Academiei Române, ale Băncii Mondiale, colecţii cu cele mai noi soiuri româneşti şi străine, altoite pe diferiţi portaltoi. În funcţie de particularităţile speciei şi de tendinţele din pomicultura modernă, sunt realizate diferite sisteme de plantare şi forme de coroană. Activităţile de înfiinţare a plantaţiilor, formare a coroanelor şi majoritatea lucrărilor de întreţinere sunt efectuate cu studenţii, în cadrul şedinţelor de practică productivă şi cercetare studenţească.

Teodor Marian
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

Vizualizari: 2016



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Ioan -- (17-July-2010 )
Exisata in Romania un soi de prun cu prune asa numite:BISTRITZE. Acestea sunt un deliciu cand se consuma ca atare. Desi mai mici, gustul si arama sunt inconfundabile. Desi locuiesc in SUA, nu am aflat nimic despre acest soi in literatura de specialite comerciala. Nu rezista aici, nu este admisa aducerea acestui soi aici, este de valoare comerciala mica ?. Nici prune proaspete sau uscate nu am gasit in magazine sau la fermieri. Care este cauza ?

֠ 2.     eduard ion -- (29-May-2011 )
Soiul la care va referiti se numeste Bistrita si este produs de scdp bistrita si in prezent. este un soi care se preteaza pentru zona nordica Romaniei unde clima este mai umeda.fructele sunt la 35-40 grame si sunt foarte dulci si parfumate folosite in general pentru dulceata, gem, magiun, uscate.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI